Bucureștiul se situează în vârful unui clasament european neobișnuit: prețul electricității, ponderat prin puterea de cumpărare, este cel mai ridicat dintre cele 33 de capitale analizate. Informația provine dintr-un raport HEPI pentru septembrie, elaborat de Energie-Control Austria, MEKH din Ungaria și VaasaETT, pe baza datelor strânse din toate statele UE și din câteva țări non-UE. Raportul compară lunar tarifele pentru electricitate și gaze naturale la nivelul gospodăriilor, oferind o imagine clară a diferențelor de cost din Europa.
Pe scurt, în capitala României prețul mediu al electricității este estimat la 27, 5 eurocenți pe kWh, peste media UE-27 de 25, 43 eurocenți pe kWh. Această valoare a plasat Bucureștiul pe locul al nouălea între capitalele din UE după nivelul nominal al prețurilor, dar pe primul loc atunci când se ajustează la puterea de cumpărare. La coada acestui top se găsesc orașe precum Praga, Berlin și Varșovia, ceea ce evidențiază importanța diferențelor regionale și economice în ceea ce privește suma efectiv plătită de consumator pentru un kWh.
Raportul semnalează și modificări pe piața angro a energiei: Comisia Europeană arată că, în primul trimestru din 2025, prețurile medii day-ahead la electricitate au fost cu 49% mai mari față de aceeași perioadă din 2024, dar totuși cu 38% mai mici decât în 2023. Creșterea din 2025 a fost alimentată de prețuri ridicate la gaze, de o scădere a producției eoliene și hidro, în pofida unui record de producție solară, precum și de o ușoară creștere a cererii de electricitate. În trimestrul doi s-a înregistrat o reducere consistentă a prețurilor, iar variațiile între piețe au fost semnificative: de la 49 EUR/MWh în Finlanda până la 145 EUR/MWh în Irlanda.
Situația României pe piața angro rămâne complexă. Pentru a doua lună consecutivă, România nu s-a regăsit în primele cinci cele mai scumpe piețe din UE; în septembrie, țara a ocupat poziția a șasea, cu un preț mediu de 97, 3 EUR/MWh. Totuși, media angro pe primul trimestru din 2025 în România a fost de 148, 3 EUR/MWh, una dintre cele mai ridicate din UE și peste media europeană. Un factor important menționat de raport este reducerea capacității de producție convențională în ultimul deceniu: aproximativ 7.000 MW de generare pe bază de gaz și huilă au fost retrase din funcțiune. Pe de altă parte, punerea în practică a planurilor de creștere a producției din surse verzi și investițiile în capacități de stocare ar trebui, în principiu, să atenueze acest deficit în anii următori.
Aceste date reamintesc tensiunea structurală dintre tranziția energetică și securitatea aprovizionării. Pe de o parte, decuplarea de la producția bazată pe combustibili fosili face parte din strategiile europene și naționale; pe de altă parte, scoaterea din uz a unor capacități fără înlocuitori suficienți conduce la creșteri temporare ale costurilor angro. Exemplele din text arată Bucureștiul cu 27, 5 eurocenți/kWh, România cu 148, 3 EUR/MWh în T1 2025 și clasarea pe locul 6 în septembrie cu 97, 3 EUR/MWh. Aceste cifre indică faptul că soluțiile vor trebui să combine mai multă producție verde, investiții în rețele și stocare și politici de protecție pentru consumatorii casnici. Cum crezi că ar trebui să împace autoritățile și companiile tranziția energetică cu necesitatea stabilității prețurilor?
Fii primul care comentează