Când politica se întâlnește cu vestigiile trecutului, ecourile ajung rapid în spațiul public. Deputatul liberal Alexandru Muraru a înaintat o plângere penală la Parchetul General și solicită arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, acuzându-l că a repetat un salut asociat legionarismului, de data aceasta pe treptele unei biserici din Buftea, Ilfov. Gestul reaprinde discuțiile despre tensiuni istorice cu rădăcini în perioada interbelică și în trauma colectivă a României, precum și despre dilemele actuale privind libertatea de exprimare și limitele ei atunci când e vorba de glorificarea unor ideologii interzise.
Mai exact, Muraru susține că Georgescu, fost candidat la prezidențiale și aflat sub control judiciar de câteva luni, a efectuat din nou public respectivul salut, similar celui surprins în februarie pe treptele Parchetului General după audierile sale. Deputatul PNL, care și-a făcut public punctul de vedere, cere intervenția justiției pe motiv că astfel de gesturi nu sunt simple provocări simbolice, ci constituie atacuri la adresa democrației și a statului de drept. El cataloghează legionarismul ca fiind infracțiune și afirmă că cei care îl glorifică ar trebui să fie trași la răspundere penală și să nu ocupe scena publică cu astfel de mesaje. În termeni duri, Muraru a descris salutul drept o declarație simbolică de război împotriva valorilor democratice și a spus că statul nu își mai poate permite vulnerabilități la astfel de manifestări.
Cadrul procedural este deja cunoscut: Georgescu este trimis în judecată în două dosare, unul vizând propagandă legionară, celălalt acuzații privind tentativă de lovitură de stat. În februarie, trei experți au fost citați, arătând că salutul făcut pe treptele Parchetului General prezintă elemente specifice extremei drepte, iar opinia lor a fost folosită pentru a pune sub semnul întrebării intenția și conștiența din spatele gestului. Referirea la istorie, la simboluri interzise și la responsabilitatea publică a celor cu vizibilitate politică completează tabloul: nu e vorba doar despre un gest izolat, ci despre semnificațiile pe care le transmite în societate.
Declarațiile lui Muraru conțin și apeluri la fermitate din partea justiției, subliniind că glorificarea unei mișcări care a comis crime și trădări nu poate fi tolerată sub pretextul unei opinii politice. El cere aplicarea legii și sancționarea fără echivoc a acestor manifestări, în special în contexte simbolice sensibile, precum zile de comemorare a victimelor Holocaustului. Pe de altă parte, problema ridică întrebări juridice și practice: cum se diferențiază între un gest expresiv și unul care încalcă legea, ce probe sunt necesare pentru a demonstra propagandă și în ce măsură o măsură preventivă este justificată când persoana este deja sub control judiciar.
Faptul că incidentul s-a petrecut pe treptele unei biserici adaugă o dimensiune religioasă și comunitară cazului: locul conferă un cadru public și un simbolism suplimentar, ceea ce intensifică sensibilitățile. În plus, prezența în spațiul public a unei figuri politice cunoscute transformă gestul într-un semnal cu potențial mobilizator. Este de menționat că scena a fost semnalată de Muraru Parchetului General, iar cererea de arestare preventivă reflectă dorința unei reacții ferme din partea instituțiilor.
Dincolo de aspectele penale, discuția rămâne și una despre memorie colectivă și prevenire: cum răspund societățile libere la manifestări care amintesc de ideologii proscrise fără a recurge la cenzură excesivă? Riposta instituțională trebuie calibrată, dar și rapidă atunci când simbolurile folosite au fost clar legate de violențe din trecut. Acesta este contextul în care se înscrie plângerea depusă de Alexandru Muraru, iar evoluția cazului va fi urmărită atent, atât din perspectiva legală, cât și din cea socială.
Călin Georgescu este deja implicat în două dosare penale: unul pentru propagandă legionară și altul pentru tentativă la lovitură de stat. Plângerea recentă solicită arestarea preventivă după gestul de la Buftea, de pe treptele bisericii. Cum va combina justiția probele din cele două dosare cu noile acuzații rămâne o chestiune de urmărit în lunile următoare.
Titlul, numele și data incidentului rămân repere clare în această poveste: salutul legionar reclamat de Alexandru Muraru pe treptele bisericii din Buftea, la câteva luni după un gest asemănător la Parchetul General, readuc în discuție limitele libertății de exprimare și responsabilitatea celor cu expunere publică. Legea, memoria istorică și reacția instituțiilor vor stabili cât spațiu are cineva pentru astfel de manifestări. Tu ce crezi: ar trebui sancționate ferm aceste gesturi simbolice sau orice intervenție mai dură riscă să deschidă o cutie a Pandorei în privința libertății de exprimare?
Fii primul care comentează