Când te gândești la Castelul Peleș, probabil îți vin în minte săli somptuoase și mobilier extravagant, însă locul ascunde și legături importante cu începuturile modernismului european: picturi din tinerețea lui Gustav Klimt și a colegilor săi din Künstler-Compagnie. O nouă expoziție documentară aduce în atenția publicului din România lucrările create la Peleș de Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch, explicând ce reprezentau ele pentru epocă și de ce păstrează relevanță și azi.
Expoziția, inițiată de Forumul Cultural Austriac și curatoriată de cercet. dr. Antonela Corban, scoate în prim-plan câteva piese esențiale din patrimoniul Castelului Peleș care, din considerente de conservare, rămân inaccesibile exteriorului muzeului. Pentru a le face vizibile, organizatorii au pregătit panouri informative, fotografii detaliate și un video-documentar filmat special pentru această ocazie de regizoarea Carmen Lidia Vidu. Proiectul este găzduit în sala expozițiilor temporare a Muzeului Național Peleș, de pe Aleea Peleșului 2 din Sinaia, și poate fi vizitat până pe 2 noiembrie. Vernisajul are loc pe 16 octombrie, la ora 13:30, iar evenimentul continuă cu un dublu recital de pian susținut de Remus Henning și Eduard Gheorghiță, o modalitate potrivită de a reuni artiști vizuali și muzicieni, fără a transforma expoziția într-un concert propriu-zis.
Lucrările de tinerețe semnate Gustav Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch datează din 1883–1886 și au fost realizate în cadrul Künstler-Compagnie, un atelier colectiv în care tinerii artiști și-au exersat tehnica și limbajul vizual. Aceste compoziții, mai puțin cunoscute publicului larg, completează portretul operei klimtiene: ele dezvăluie direcții tematice, iconografice și stilistice care vor prinde contur în creațiile mature ale lui Gustav Klimt, prezente în muzee din Europa, America și Japonia. Lucrările de la Peleș au fost încadrate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național, semn al recunoașterii oficiale a importanței lor și al necesității unei atenții speciale.
Volumul care a stat la baza expoziției, Gustav Klimt si Künstler-Compagnie la Peleș (ed. Junimea, 2024), este rezultatul unei ample cercetări realizate de Antonela Corban în colaborare cu Muzeul Național Peleș. Autoritatea studiului permite o explicare detaliată a fiecărei compoziții, iar expoziția transformă aceste explicații în materiale vizuale și video care facilitează înțelegerea pentru publicul larg. Corban subliniază că colecția de la Peleș este remarcabilă prin numărul consistent de lucrări realizate în aceeași perioadă și prin unitatea tematică și stilistică, trăsături care ajută la reconstrucția parcursului artistic al lui Klimt.
Documentarul semnat de Carmen Lidia Vidu adaugă o dimensiune audiovizuală semnificativă: imagini și montaj realizate de Sabina Costinel, sunetul semnat de Julien Javions, iar comentariile curatoarei și ale directorului pentru Patrimoniu al Muzeului Național Peleș, Mircea Hortopan, pun în context aspectele creative și tehnice ale lucrărilor. Filmul investighează cum cele trei nume, Gustav Klimt, Ernst Klimt și Franz Matsch, au contribuit la înfrumusețarea unor interioare și la dezvoltarea unui limbaj vizual ce leagă lucrările din Peleș de repere mai largi ale artei europene.
Expoziția nu rămâne doar în Sinaia: după perioada de expunere la Muzeul Național Peleș, proiectul va porni într-un turneu național, făcând accesibile explicațiile și imaginile publicului din alte orașe. În paralel, Forumul Cultural Austriac și Muzeul readuc în atenție o altă expoziție documentară, Gustav Klimt. Precursor al modernității, curatoriată de Sandra Tretter și realizată la inițiativa Ministerului Afacerilor Europene și Internaționale al Austriei. Această prezentare evidențiază repere esențiale ale activității lui Klimt și relațiile sale cu alți artiști importanți ai epocii, precum Josef Hoffmann, Otto Wagner, Joseph Maria Olbrich, Richard Gerstl, Egon Schiele și Oskar Kokoschka. Contextul arată cum opera lui Klimt reflectă tranziția de la istoricism către primele mișcări care vor conduce spre abstracționism, un parcurs artistic al cărui ecou se resimte și astăzi.
Fenomenul Klimt la Peleș ridică o idee interesantă: lucrările de tinerețe pot contura, uneori mai limpede decât capodoperele târzii, traseul unei evoluții artistice. Picturile realizate între 1883 și 1886 la Peleș se leagă de proiectele ulterioare ale lui Gustav Klimt și creează o punte între arta decorativă de la sfârșitul secolului XIX și modernismul timpurilor următoare. Fotografii, texte și documentarul din expoziție contribuie la decodarea motivelor și tehnicilor folosite, iar incluziunea lor în categoria Tezaur subliniază valoarea lor culturală națională. Pentru oricine e curios de originile unei figuri precum Klimt, vizita la Peleș, fie în persoană, fie prin materialele expoziției, oferă dovezi concrete: nume, ani (1883–1886), instituții (Muzeul Național Peleș, Forumul Cultural Austriac), publicații (ed. Junimea, 2024) și nume de creatori de film și muzicieni care însoțesc proiectul.
Ce înseamnă aceasta pentru public: întâlnirea cu opere care nu pot părăsi niciodată Castelul Peleș devine posibilă prin explicații, fotografii și film, iar expoziția transformă o colecție de tezaur într-o lecție accesibilă despre începuturile modernității. Tezaurul muzeal se leagă astfel de dezbateri mai largi despre conservare, mobilitatea patrimoniului și modalitățile optime de prezentare a operelor fragile. Ai opțiunea de a vedea aceste lucrări la fața locului, la Sinaia, până pe 2 noiembrie sau de a le urmări când expoziția ajunge în alt oraș. Care dintre lucrările sau aspectele menționate ai vrea să fie explicate mai pe larg?
Fii primul care comentează