De ceva timp, discuțiile privind prevenirea adicțiilor în mediul școlar au devenit mai bine conturate: Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, au publicat două ghiduri metodologice menite să ofere profesorilor și părinților instrumente practice pentru prevenirea și identificarea comportamentelor adictive la copii și adolescenți. Inițiativa amintește de demersurile altor state europene care au integrat politici educaționale și comunitare pentru protejarea generațiilor tinere.
Adicțiile nu reprezintă o noutate în școală, dar modul de abordare s-a schimbat. Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, evidențiază o strategie în trei direcții: controlul fenomenului în afara școlii prin implicarea părinților și a autorităților, prevenție și identificare în școală cu sprijinul specialiștilor și al comunității școlare și tratament specializat atât în interiorul, cât și în afara instituțiilor de învățământ. Cele două ghiduri sunt axate în special pe prevenție și identificare, ceea ce ar trebui să ajute profesorii să recunoască și să intervină mai rapid la apariția semnelor unui comportament adictiv. Nu reprezintă o soluție miraculoasă, dar constituie un pas concret către un cadru comun de acțiune.
Rareș Petru Achiriloaie, președintele ANPCDDA, afirmă că materialele oferă informații practice pentru cadrele didactice, adaptate pe grupe de vârstă, și reprezintă o resursă utilă pentru părinți. Ideea este simplă: dacă familia, școala și comunitatea locală colaborează, șansele ca adolescenții să primească sprijin cresc. Aceasta înseamnă discuții adecvate vârstei, recunoașterea semnelor de alarmă și aplicarea unor strategii de intervenție. Poate nu vom elimina complet problema peste noapte, dar o abordare coordonată reduce riscurile și oferă direcții clare pentru cei aflați în contact direct cu tinerii.
Ghidurile, realizate pentru prima dată în România după modele din alte țări europene, au fost elaborate de specialiști din ANPCDDA și Ministerul Educației, cu consultarea societății civile. Primul document oferă principii de intervenție educațională și recomandări preventive în funcție de vârstă, propunând tehnici pentru discuții de grup și explicând mecanismele dependenței specifice adolescenței. Al doilea ghid se adresează părinților: îi informează despre riscurile consumului de substanțe și îi instruiește în utilizarea unor strategii eficiente pentru educația anti-adicții în familie. Materialele includ, printre altele, sugestii practice despre cum pot profesorii contribui la dezvoltarea abilităților familiale necesare prevenirii problemelor la adolescenți.
Distribuția acestor ghiduri a fost organizată la nivel național: ele au fost trimise inspectoratelor școlare, care le vor pune la dispoziția tuturor unităților de învățământ din țară. Astfel, accesul la resurse devine larg și unitar, facilitând implementarea coerentă a măsurilor propuse.
Privind perspectivele: lansarea ghidurilor arată o preocupare instituțională concretă pentru prevenție și pentru construirea unor practici comune între școală și familie. Existența unor materiale practice, structurate pe vârste și însoțite de recomandări metodologice, oferă cadrelor didactice instrumente pentru discuții și intervenții bine fundamentate. Pentru părinți, ghidul dedicat aduce claritate în privința riscurilor și a pașilor pe care îi pot întreprinde acasă. Un aspect concret: ghidurile au fost distribuite tuturor inspectoratelor școlare, semnalând intenția unei implementări rapide și pe scară largă. Intensificarea colaborării între ANPCDDA și Ministerul Educației, evidențiată de nume precum Daniel David și Rareș Petru Achiriloaie, reflectă o abordare coordonată, aliniată modelelor europene.
Ce măsuri concrete credeți că ar trebui implementate mai întâi în școala voastră pentru ca aceste ghiduri să fie utilizate efectiv?
Fii primul care comentează