Averse puternice în sud‑est: Administrația Națională Apele Române semnalează depășiri ale cotelor de pericol

A plouat atât de abundent în ultimele zile în sud‑estul României încât stațiile hidrometrice au declanșat alarme: cine, ce și unde, Administrația Națională Apele Române raportează depășiri ale cotelor de pericol în multiple puncte din județul Constanța, în urma ploilor torențiale care au adus cantități semnificative de apă. Amintiri despre inundații nu sunt neobișnuite pe litoral; zona a cunoscut episoade similare anterior, iar infrastructura hidraulică și rețelele urbane rămân supuse testului în astfel de condiții.

La stația Băltăgești s‑au colectat peste 140 l/mp, un volum extrem pentru 24 de ore, iar la Cheia, pe râul Casimcea, nivelul apei continuă să urce. Alte puncte din Constanța au raportat peste 100 l/mp: Mihail Kogălniceanu, Nuntași și Topalu, iar în numeroase localități s‑au înregistrat cantități de peste 70 l/mp. În București, inundațiile au fost în mare parte de tip pluvial, ceea ce înseamnă că precipitațiile au depășit capacitatea sistemului de canalizare în anumite zone, provocând acumulări pe străzi și probleme localizate.

Pe lângă Băltăgești (Valea Dunărea) cu 140 l/mp, lista stațiilor din județul Constanța cu precipitații în ultimele 24 de ore cuprinde Mihail Kogălniceanu, pe râul Agi Cabul, cu 120 l/mp; Nuntași, râul Nuntași, 127 l/mp; Topalu, râul Dunărea, 127, 2 l/mp; Nisipari, 91 l/mp; Dorobanțu, 85 l/mp; Pantelimon, 86, 8 l/mp; Techirghiol, 82, 2 l/mp; Casimcea, 77, 6 l/mp; Ciobanu, 74 l/mp; Cheia, 72, 6 l/mp. Există și stații aflate la cota de atenție: Nuntași (râul Nuntași), Baia (râul Hamangia) și Biruința (Valea Urlichioi).

În ultimele 48 de ore, în județul Giurgiu s‑a consemnat un maxim de 131, 6 l/mp la stația hidrometeorologică Giurgiu. Alte măsurători notabile au fost Zimnicea (Teleorman) cu 101, 3 l/mp, Turnu Măgurele cu 73, 6 l/mp, Oltenița (Călărași) cu 83, 3 l/mp, iar în București, la Filaret, s‑au înregistrat 57 l/mp. Autoritățile afirmă că în județele Călărași, Ialomița, Giurgiu și Tulcea nu s‑au înregistrat probleme majore cauzate de precipitații, iar în București situația a fost legată în principal de limitările rețelei de canalizare, fără efecte semnificative la nivel general până în prezent.

Pe râul Colentina s‑a trecut în regim de acumulare; debitul evacuat a crescut temporar de la 3 mc/s la 8 mc/s, dar ulterior a revenit la regimul inițial. Pentru Dâmbovița, intervențiile au fost coordonate cu Apa Nova: caseta a funcționat aproape de limită, însă nu a intrat sub presiune. Apa Nova raportează că prin casetă au tranzitat aproximativ 110–120 mc/s, colectate de rețeaua de canalizare a Bucureștiului, față de 3 mc/s cât avea Dâmbovița la intrarea în Lacul Morii. Dacă debitul depășește acel prag, canalizarea poate fi pusă sub presiune și capacele pot refulea pe străzi, ceea ce explică imaginile cu apă la suprafață în unele cartiere.

În sudul Bucureștiului și în județul Giurgiu s‑au înregistrat precipitații de peste 80–100 l/mp, fără dificultăți majore în gestionarea apelor. În acumularea Dridu s‑au strâns aproximativ 4 milioane mc, iar pe Mostiștea (Călărași) s‑au consemnat creșteri ușoare ale nivelurilor. Administrația Națională Apele Române transmite că pentru precipitațiile prognozate până mâine nu se estimează probleme majore în Ialomița și Călărași, dar va continua monitorizarea zonelor aflate sub cod roșu hidrologic în Constanța și Tulcea.

Instituția lansează un apel ferm către proprietarii de baraje și acumulări mici: respectați regulamentele de exploatare și raportați imediat orice modificare sau eveniment neprevăzut. Autoritățile locale au analizat și situații punctuale, precum localitatea Siliștea, izolată de ape cu drumuri și locuințe inundate, unde se ia în considerare evacuarea pentru siguranța locuitorilor.

Faptul că stații precum Băltăgești sau Giurgiu au înregistrat peste 120 l/mp în câteva zeci de ore evidențiază vulnerabilitatea anumitor zone în fața fenomenelor meteorologice intense. Date concrete, precum debitele de 110–120 mc/s tranzitate prin caseta Apa Nova și acumularea de aproximativ 4 milioane mc la Dridu, ilustrează cum interacționează infrastructura urbană cu sistemele de acumulare pentru a gestiona volume mari de apă. Având astfel de cifre, rămâne esențială coordonarea între instituții, monitorizarea permanentă și pregătirea operațională a celor care administrează baraje mici și acumulări. Cum crezi că ar trebui autoritățile sau comunitățile locale să‑și prioritizeze măsurile de prevenire pentru astfel de episoade?