Cresterea TVA analizată în Duma de Stat și efectele sale asupra rentabilității băncilor și a costului vieții

Proiectul de buget aflat în prezent în dezbatere la Duma de Stat propune majorarea TVA cu două puncte procentuale începând de anul viitor, iar discuțiile privind consecințele acestei măsuri readuc în prim-plan tensiunile dintre politica fiscală, rentabilitatea bancară și costul vieții. În istoria recentă, schimbările de impozitare au fost frecvent utilizate pentru echilibrarea bugetelor în perioade dificile, dar ele generează efecte secundare care se resimt rapid în buzunarele consumatorilor.
Pe de altă parte, economia Rusiei dă semne de răcire după scumpirea creditului: Banca Rusiei a majorat anul trecut dobânda-cheie la 21% pentru a tempera inflația, iar efectele sunt deja vizibile în scăderea activității economice și, implicit, în rentabilitatea băncilor. Gref a afirmat direct că în acest an băncile nu vor atinge nici pe departe nivelul de profit din 2024, semnalând o corecție în sector.
În ultimii ani, băncile ruse au înregistrat profituri record, într-o economie care, în anumite sectoare, a funcționat peste capacitate și s-a orientat masiv spre finanțarea operațiunii militare speciale din Ucraina. Aceste profituri ridicate au atras reacții publice și critici, mulți susținând că băncilor li s-a permis să obțină câștiguri excesive în timpul conflictului, în detrimentul unor ramuri industriale, inclusiv sectorul militar. Prin urmare, propunerile fiscale pot fi văzute și ca un răspuns politic la nemulțumirea publică privind distribuția profiturilor.
Pe lângă majorarea TVA, directorul financiar al Sberbank, Taras Skvortsov, a subliniat că eliminarea unor scutiri fiscale pentru servicii bancare, cum ar fi administrarea cardurilor sau procesarea plăților comerciale, va mai reduce suplimentar câștigurile băncilor. Astfel, pierderile de profit nu ar proveni doar dintr-un singur instrument fiscal, ci dintr-un pachet de măsuri care, cumulate, exercită presiune pe marje.
Majorarea TVA este considerată de mulți economiști un factor care alimentează inflația, deoarece companiile tind să transfere noile costuri către prețurile finale. În acest context, Andrei Gref a declarat la o conferință financiară de la Soci că modificările fiscale planificate ar putea diminua profitabilitatea băncilor cu aproximativ 277 de miliarde de ruble, adică aproximativ 3, 4 miliarde de dolari. Banca centrală prognozează pentru 2026 profituri totale ale sectorului bancar între 3, 2 și 3, 8 trilioane de ruble, ceea ce indică că impactul ar fi substanțial, dar nu neapărat catastrofal la scară macroeconomică.
Acest pachet de schimbări fiscale, combinat cu politica monetară restrictivă și cu presiunile sociale asupra marjelor bancare, ridică întrebarea despre modul în care se vor ajusta prețurile, serviciile și redistribuirea profiturilor între sectorul privat și bugetul public. Raportat la cifrele menționate, 277 de miliarde de ruble în minus pentru profitabilitate estimată, intervalul 3, 2–3, 8 trilioane de ruble pentru profituri totale în 2026 și creșterea anticipată a Sberbank de 6–7% pentru 2025, observăm cum deciziile fiscale mici, la nivel de puncte procentuale, pot avea consecințe semnificative asupra economiei reale. Rămâne practic întrebarea cum vor reacționa consumatorii la majorarea TVA și cum vor redistribui băncile costurile: fie prin prețuri mai mari la raft, fie prin tarife suplimentare pentru servicii bancare; schimbările se vor reflecta în facturi, comisioane și dividende. Ce efect crezi că va avea majorarea TVA asupra cheltuielilor zilnice și asupra raportului dintre profiturile băncilor și veniturile bugetului?
Cu toate acestea, Sberbank rămâne optimistă pe plan intern: Skvortsov prevede o creștere a propriului profit de 6–7% în 2025, în ciuda presiunilor de pe piață. Dacă se confirmă, aceasta ar arăta că instituțiile mari pot absorbi o parte din șoc sau își pot ajusta serviciile și tarifele pentru a păstra creșterea. În plus, Sberbank virează statului aproape jumătate din profituri sub formă de dividende, iar distribuția planificată pentru 2026 ar urma să reprezinte aproximativ 1% din veniturile bugetului federal, evidențiind rolul băncilor ca sursă de venit pentru trezorerie.