Comisia Europeană inițiază proceduri împotriva României privind siguranța circulației rutiere, plăți și utilizarea pesticidelor

Directiva 2008/96/CE, actualizată prin Directiva (UE) 2019/1936, solicită integrarea siguranței rutiere în toate fazele proiectelor de infrastructură: de la evaluarea inițială a impactului noilor lucrări până la inspecțiile periodice post-deschidere. Atenția trebuie acordată în special utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, pietoni, bicicliști și vehicule ușoare, iar segmentele cele mai periculoase din rețea trebuie identificate prin evaluări la nivelul întregii rețele și tratate prin inspecții detaliate și planuri de remediere. Directiva impune, de asemenea, ca indicatoarele și marcajele rutiere să fie lizibile atât pentru șoferi, cât și pentru sistemele automate de asistență. Comisia observă că România nu a transpus corect aceste cerințe și i-a transmis o scrisoare de punere în întârziere pentru a modifica legislația națională.
Comisia Europeană a inițiat proceduri împotriva României pe mai multe direcții: siguranța infrastructurii rutiere, transpunerea unor directive în domeniul plăților și utilizarea unor produse de protecție a plantelor. Acțiunile vizează alinierea cadrului legislativ românesc cu normele UE și încetarea unor practici pe care Executivul comunitar le consideră neconforme.
Reglementările menționate, Directiva 2008/96/CE și directivele privind serviciile de plată, precum și regulamentul PPPR (Regulamentul (CE) nr. 1107/2009), sunt instrumente esențiale prin care UE urmărește siguranța rutieră, funcționarea pieței plăților și protecția mediului agricol. Disputa legată de neonicotinoide evidențiază tensiunea între necesitatea protejării culturilor și cea a protecției polenizatorilor, subiect care a condus la reglementări stricte la nivel european în 2018 și la interpretări juridice ulterioare în 2023. În privința plăților, integrarea furnizorilor nebancari în sistemele de decontare ar putea facilita plăți instantanee pentru consumatori, dar necesită modificări legislative clare. Iar în materie de siguranță a infrastructurii, adaptarea semnelor, marcajelor și procedurilor de evaluare la standardele UE afectează direct utilizatorii obișnuiți, fie că se deplasează pe jos sau cu bicicleta, fie că folosesc sisteme de asistență la condus.
A doua procedură se referă la transpunerea modificărilor privind caracterul definitiv al decontării și la a doua Directivă privind serviciile de plată. Modificările urmăresc permiterea unor furnizori nebancari, precum instituțiile de plată și cele de monedă electronică, să participe la sistemele de plată desemnate în temeiul Directivei privind caracterul definitiv al decontării. Scopul este ca acești furnizori să poată deconta plăți eficient și competitiv, inclusiv pentru serviciile de plăți instantanee oferite clienților. În esență, este vorba despre adaptarea cadrului legislativ la realitățile pieței moderne a plăților; Comisia consideră că transpunerea din România este incompletă și a declanșat o procedură de infringement.
În 2023 și 2024, România a acordat în total 12 autorizații temporare în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR pentru utilizarea în exterior a acestor substanțe la semințe de cereale, porumb și floarea-soarelui. Comisia apreciază că aceste autorizații contravin interpretării PPPR făcută de Curte și că practica poate fi una persistentă. De asemenea, Executivul UE observă că autoritățile române nu au prezentat un plan clar pentru a opri aceste autorizații în perioadele viitoare de semănat.
A treia procedură se leagă de Regulamentul privind produsele de protecție a plantelor, cunoscut ca PPPR (Regulamentul (CE) nr. 1107/2009). Comisia reproșează României că a emis în mod repetat autorizații de urgență pentru produse care conțin neonicotinoide, în special imidacloprid și tiametoxam, contrar interdicțiilor stabilite prin regulamentele de punere în aplicare din 2018. Acești compuși au fost restricționați pentru utilizarea în exterior din cauza riscurilor pentru polenizatori, inclusiv albine. Deși statele membre pot, teoretic, utiliza autorizații de urgență în situații excepționale când riscul nu poate fi gestionat altfel, o hotărâre preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat că autorizațiile de urgență pentru tratarea semințelor destinate însămânțării în aer liber cu imidacloprid sau tiametoxam sunt excluse, din cauza restricțiilor explicite adoptate în 2018.
Comisia a acordat României două luni pentru a răspunde. Dacă problemele nu se vor rezolva, etapa următoare poate fi un aviz motivat, urmat de acțiune în fața Curții de Justiție a UE. Urmările depind de deciziile autorităților române și de viteza cu care vor alinia normele naționale la cerințele europene.
Titluri și cifre concrete menționate în text: Directiva 2008/96/CE, Directiva (UE) 2019/1936, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, 12 autorizații temporare în 2023-2024, hotărâre preliminară CJUE din ianuarie 2023, termen de răspuns de două luni. Cum crezi că ar trebui să prioritizeze autoritățile române aceste probleme: siguranța rutieră, adaptarea pieței plăților sau restricțiile privind produsele de protecție a plantelor?
Pentru toate aceste chestiuni, România are un termen de două luni pentru a răspunde și a remedia neconformitățile semnalate de Comisie. Dacă răspunsul nu va fi satisfăcător, procedura de infringement poate avansa către emiterea unui aviz motivat, iar ulterior Comisia poate introduce acțiune în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.