Vittorio Holtier, scenograful care a creat imagini pentru zeci de producții românești, este omagiat printr-un album bilingv și printr-un eveniment public la Sala Majestic a Teatrului Odeon pe 12 octombrie, începând cu ora 17:00. Manifestarea comemorează 80 de ani de la nașterea sa și aduce în prim-plan fragmente din arhiva personală a unui creator care a lăsat o amprentă puternică pe scena românească.
Născut la 13 octombrie 1945, Holtier a traversat linia creativă a scenografiei între teatru, film și pictură, fiind totodată cadru universitar. În lunga sa carieră a semnat peste 70 de scenografii și a colaborat cu figuri importante ale scenei românești. A lucrat cu Aureliu Manea la Arden din Kent, cu Alexandru Dabija la Gaițele și cu Radu Afrim la joi.megaJoy, însă cele mai îndelungate parteneriate profesionale au fost cu Alexa Visarion și Dragoș Galgoțiu. De la spectacole precum Cartofi prăjiți cu orice, Unchiul Vanea, Meșterul Manole sau Năpasta până la montări precum A 12-a noapte, Lulu sau Regele Lear, aportul său a fost constant și evident. Prieteniile artistice și colaborările îndelungate cu regizori ca Visarion și Galgoțiu i-au permis să transforme ideile în peisaje scenice care nu doar încadrează acțiunea, ci o amplifică.
Pentru Holtier, scenografia nu se reducea la o problemă tehnică; era o modalitate de a construi un cadru menit să păstreze misterul. El susținea că arta scenografului constă în abilitatea de a nu explica totul, lăsând un teritoriu inefabil în care actorul se mișcă, regizorul își dezvoltă viziunea, iar spectatorul își aduce propria sensibilitate. Această viziune transformă decorul într-un partener al spectacolului, nu doar într-un fundal. Schițele și studiile sale de lucru evidențiază tocmai această grijă pentru sugestie și pentru posibilitatea lecturilor multiple.
Albumul bilingv Vittorio Holtier, Scenografii / Stage Designs se bazează pe o arhivă bogată: schițe, studii, fotografii din spectacole, texte semnate de autor despre propriile creații, fragmente de presă și mărturii ale colegilor care l-au cunoscut. Volumul stabilește un dialog între imagine și cuvânt, între obiectele de atelier și reflexiile lor în lumină pe scenă. Inițiativa editorială urmărește și o cercetare interdisciplinară între artă, istorie și educație, reafirmând scenografia ca formă de gândire vizuală și poetică în teatru, mai mult decât simplu decor: o gândire care pune în mișcare emoții și sensuri.
Lansarea are acces liber și își propune să reîntregească în memoria publică importanța unei personalități care a contribuit profund la estetica teatrului românesc contemporan. Proiectul este publicat de Teatrul Odeon, Centrul Român OISTAT și Asociația PETEC, cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, la editura Cheiron. Pe scurt, este o ocazie de a vedea nu doar fotografii, ci și traseul intelectual al unui om care a muncit pentru ca imaginea scenică să rămână deschisă interpretării.
Vittorio Holtier este un nume care depășește simpla listă de spectacole, iar albumul reflectă continuitatea dintre schiță, costum și fotografie. Dintre colaborările menționate, cele cu Alexa Visarion și Dragoș Galgoțiu se conturează drept repere solide în cronologia sa. Cartea publicată la Cheiron și susținută de instituțiile implicate oferă materiale concrete pentru studenți, istorici de teatru și publicul curios: schițe originale, titluri de spectacole și mărturii directe. Teatrul Odeon devine astfel și editor, nu doar gazdă, iar accesul liber la lansare invită la o întâlnire autentică cu arhiva unui creator.
Concluzia pornește de la elemente tangibile din text: albumul bilingv Vittorio Holtier, Scenografii / Stage Designs, legat de Teatrul Odeon și publicat de Cheiron, funcționează ca instrument de studiu și memorie. Imaginea scenografică a lui Holtier ilustrează cum spațiul scenic poate provoca interpretarea, iar colecția de schițe și fotografii pune la dispoziție exemple concrete pentru cei interesați de proces: de la desen la spectacol, semnat alături de nume precum Visarion sau Galgoțiu. Publicarea cu sprijinul AFCN și a centrelor culturale implicate subliniază rolul instituțiilor în conservarea arhivelor artistice. Ce fragment din opera lui Holtier ți-ar plăcea să vezi expus la Sala Majestic?
Fii primul care comentează