Un personaj din politica românească devine subiect de discuție la nivel internațional: fosta candidată la prezidențiale Ana Birchall este acuzată, în documente publicate în SUA, de colaborare cu un lobbyist cu legături în servicii de informații, iar implicarea acestuia în proiecte contractuale din România a stârnit dezbateri privind transparența și securitatea electorală. Cazul readuce în prim-plan confruntările clasice dintre lobby, securitate și politică care au marcat și alte episoade istorice, când interese private s-au intersectat cu instituțiile statului, acum irrigate și de dimensiunea transatlantică a prezentului.
Controversa a pornit după ce lobbyistul Roniel Aledo a depus, conform legislației americane, o declarație privind activitățile sale de lobby care îl menționează pe Ana Birchall în perioada în care aceasta a fost ministru. Documentele, făcute publice de Vlad Mercori, sugerează că Birchall ar fi acceptat, potrivit frazelor din dosar, propuneri de cooperare în schimbul susținerii pentru un post ministerial. Dacă aceste acuzații se confirmă, ele ar putea conduce la învinuiri grave precum trădare sau spionaj, notează jurnaliștii care au preluat informațiile. Birchall susține însă că documentul nu reflectă niciun acord, plată sau înțelegere și că afirmațiile i-au fost atribuite de persoana care a completat formularul, fără mandat sau semnătură din partea ei.
Numele lui Roniel Aledo apare într-un context mai amplu: el a fost invitat la IT Congress din mai 2023, unde organizatorii îl prezentau ca fost consilier la Casa Albă, cu experiență în CIA și FBI, și ca CEO al unei firme de consultanță din Miami. Aledo fusese remarcat anterior în America Latină pentru declarații despre implicarea sa în schimbări de guverne, iar acum documentele de lobby îl leagă direct de Birchall. În comunicatul public al organizatorilor se afirma că Aledo a elaborat produse de intelligence pentru Casa Albă și a avut roluri la CIA și FBI, descriere care adâncește, în acest context, întrebările despre natura legăturilor și scopurile lor.
Conexiunea cu România capătă o latură practică prin compania ETA2U, care l-a invitat pe Aledo la conferință. ETA2U are un portofoliu extins de contracte publice: echipamente pentru Ministerul Afacerilor Interne, calculatoare pentru Poliția Națională, echipamente IT pentru ROMATSA, servicii pentru Ministerul Finanțelor sau imprimante pentru Ministerul Apărării. Cele mai relevante pentru acest subiect sunt însă contractele cu Serviciul de Telecomunicații Speciale. Potrivit datelor publice, ETA2U figurează în șapte contracte cu STS, însumând peste 170 de milioane de lei. În decembrie 2023, la câteva luni după conferința la care Aledo a fost invitat, ETA2U a obținut un contract pentru furnizarea de tablete ce urmau să fie utilizate la alegerile din România pentru numărarea voturilor, contract ce valorează peste 31 de milioane de lei.
Aspectul financiar atrage atenția: STS estimase inițial costul pentru cele 35.000 de tablete la aproximativ 84 de milioane de lei, dar oferta ETA2U părea să fie aproape de trei ori mai ieftină. Această diferență de preț ridică semne de întrebare privind criteriile de selecție, calitatea echipamentelor și modul de desfășurare a achizițiilor publice în domeniul sensibil al procesării voturilor. În contextul acuzațiilor despre posibile legături cu servicii de informații, astfel de contracte devin inevitabil subiecte de discuție despre riscuri, control și responsabilitate instituțională.
Reactia Anei Birchall a fost clară și fermă într-o postare pe Facebook: a negat că ar fi solicitat sau negociat orice recrutare ori promovare către vreo instituție americană și a afirmat că documentul depus de persoana privată precizează în mod explicit că nu există niciun acord, verbal sau scris, nicio plată și niciun beneficiu. Declarația ei scoate în evidență discrepanța dintre conținutul formularului și interpretările apărute în mediul online. Până când probele nu devin publice sau nu sunt confirmate oficial, rămân întrebări despre rigurozitatea completării formularelor de lobby și despre câte astfel de declarații pot influența opinia publică fără verificare.
Acest caz ridică teme largi privind suprapunerea relațiilor personale, intereselor comerciale și instituțiilor statului, mai ales în contextul tehnologiei folosite la alegeri. Prezența lui Roniel Aledo la IT Congress și rolul ETA2U în achizițiile publice arată că, într-o lume interconectată, operațiunile de lobby și contractele tehnice pot trece rapid din sfera privată în cea publică. Totodată, cazul subliniază importanța transparenței la completarea și verificarea declarațiilor de lobby, mai ales atunci când acestea pot afecta încrederea în procese sensibile precum numărarea voturilor.
Documentele legate de Aledo și Birchall, contractele ETA2U cu STS și diferențele de preț pentru tablete sunt elemente concrete care trebuie analizate de instituțiile competente. Interesant rămâne modul în care aceste piese, un lobbyist cu CV impresionant, o firmă cu numeroase contracte publice și o fostă ministră în vizorul public, converg într-un punct în care securitatea electorală și responsabilitatea publică se întâlnesc. Răspunsul autorităților și clarificările care vor urma vor depinde, cel mai probabil, de documente, anchete și reacțiile oficiale din ţară şi străinătate.
Documentul depus de Roniel Aledo, numele ETA2U, suma de 31 de milioane de lei şi declaraţia publică a Anei Birchall rămân repere concrete în această poveste şi merită atenţia continuă a celor interesaţi de evoluţii. Dacă apar probe suplimentare, ele pot modifica atât percepţia publică, cât şi consecinţele legale. Consideraţi că verificările publice şi mecanismele de control sunt suficiente pentru a preveni astfel de situaţii pe viitor?
Fii primul care comentează