De ceva timp, discuțiile despre modul de finanțare al BBC au devenit tot mai frecvente, iar Lisa Nandy, secretarul pentru Cultură, a declarat la conferința laburistă din Liverpool că partidul examinează un model mixt pentru a înlocui taxa de licență. Nu este o noutate în Europa: instituțiile media publice au alternat de-a lungul decadelor între contribuții directe, publicitate, abonamente și subvenții guvernamentale, iar Nandy a spus că vrea să evalueze toate opțiunile înainte de a lua o decizie.
Ea a afirmat explicit că se ia în calcul o combinație între taxa actuală, o parte din finanțare provenind din activități comerciale și unele servicii oferite pe bază de abonament. În același timp, a exclus finanțarea directă din impozitele generale, argumentând că un grant anual de la guvern ar expune BBC la presiuni politice. Motivația ei e clară: dacă banii ar proveni direct din bugetul de stat, orice guvern ar putea folosi acea pârghie pentru a influența sau pedepsi instituția.
În termeni financiari: taxa de licență aduce aproximativ 3, 7 miliarde de lire pe an, reprezentând cam 65% din veniturile BBC. Restul de 35% provine din activități comerciale, granturi, redevențe și chirii. Totuși, problemele administrative și schimbările în modul de consum al media se resimt: numărul gospodăriilor care evită plata licenței a crescut cu peste 10%, iar numărul plătitorilor a scăzut cu 300.000 în 2024. În plus, taxa actuală este de 174, 50 lire și, conform înțelegerii din 2022, va crește anual în funcție de inflație până în 2027.
Discuția despre mixul de finanțare confruntă două realități: pe de o parte, necesitatea de a asigura stabilitatea financiară a unei instituții care produce conținut public larg accesibil; pe de altă parte, necesitatea de a adapta modelul la un public care consumă din ce în ce mai mult prin platforme digitale și care nu mai percepe obligativitatea unei taxe fixe pentru televizor. Modelul mixt propus ar putea reduce dependența de taxa tradițională, dar ar stârni și noi întrebări: ce porțiune din conținut ar rămâne gratuită, ce tipuri de servicii ar deveni pe bază de abonament și în ce măsură veniturile comerciale ar afecta independența editorială.
Această dezbatere despre cele 3, 7 miliarde de lire și taxa de 174, 50 lire nu este doar o chestiune financiară; reflectă transformări în obiceiurile de consum și în așteptările publicului față de o instituție care a avut un rol semnificativ în viața publică britanică. Elemente concrete de urmărit sunt evoluția numărului de plătitori, hotărârile privind pachetele de abonament și orice mecanisme introduse pentru a proteja independența editorială, dacă părți importante din finanțare vor proveni din surse comerciale sau abonamente.
Care crezi că ar fi echilibrul potrivit între finanțarea publică, veniturile comerciale și abonamente pentru un broadcaster care trebuie să rămână independent și accesibil?
Fii primul care comentează