Când un fost primar ajunge din nou în atenție peste graniță, se intersectează în mod vizibil istoria politică cu procedurile judiciare. Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, a fost reținut în zona aeroportului din Salonic, iar autoritățile elene urmează să decidă dacă îl vor preda României. Cazul readuce în prim-plan episoade din trecutul recent: condamnarea definitivă din 13 mai 2022, tentativele anterioare de extrădare și colaborarea dintre polițiile celor două state.
Conform Poliției Capitalei, bărbatul de 73 de ani, condamnat la 10 ani și 8 luni de detenție pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare de bani, a fost identificat și reținut în apropierea aeroportului din Salonic pe 4 octombrie 2025. Mandatul de executare a pedepsei fusese emis de Tribunalul București la momentul condamnării din mai 2022. Totodată, autoritățile reamintesc că, la emiterea mandatului, asupra sa fusese dispusă urmărirea la nivel național și internațional.
Nu este pentru prima dată: în mai 2022 Oprescu fusese arestat în Grecia, însă instanța de acolo a refuzat extrădarea, iar eliberarea pe cauțiune a lăsat dosarul în continuare deschis. România a depus acum o nouă cerere de extrădare, ceea ce a condus la această reținere. Procedura de punere în aplicare a mandatului european de arestare se desfășoară pe teritoriul Greciei, iar decizia finală referitoare la predarea către autoritățile române aparține instanței elene. În prezent, Sorin Oprescu se află în custodia poliției elene; nu este clar dacă va rămâne în libertate până la soluționarea cererii sau va fi reținut.
Poliția Capitalei a comunicat că localizarea și reținerea s-au realizat ca rezultat al cooperării între Serviciul Investigații Criminale Central, DGPMB, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională (IGPR), Biroul Sirene România și omologii din Grecia, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Ancheta a implicat activități investigativ-operative complexe pentru depistarea persoanei condamnate.
Sentința definitivă împotriva lui Oprescu, pronunțată pe 13 mai 2022, consemnează o pedeapsă de 10 ani și 8 luni în dosarul privind fapte de corupție. Procurorii afirmă că la domiciliul său din Ciolpani ar fi primit 25.000 de euro de la Bogdan Popa, fost șef al Administrației Cimitirelor, care este el însuși acuzat că ar fi constituit un grup infracțional ce ar fi urmărit obținerea de foloase din bugetul Municipiului București prin acte de corupție, inclusiv dare și luare de mită. Ancheta descrie un grup condus, la finalul anului 2013, de Sorin Oprescu.
Parcursul procedural al dosarului a alternat între rețineri și refuzuri de predare. După arestarea din Grecia din 17 mai 2022 a urmat eliberarea pe cauțiune la 31 mai și respingerea cererii de extrădare de către Curtea de Apel din Atena. Acum, cu o nouă solicitare înaintată de autoritățile române, cazul revine în atenția instanțelor elene pentru a decide aplicarea mandatului european de arestare și, eventual, predarea condamnatului.
Tema cazului are mai multe fațete: relația dintre hotărârile judiciare definitive pronunțate de instanțele interne și mecanismele europene de cooperare judiciară, mobilitatea persoanelor vizate de mandate în context transnațional și riscurile coordonării între poliții și parchete din state diferite. Dosarul Oprescu arată cât de complicate pot fi procedurile de extrădare atunci când decizii anterioare, precum respingerea din 2022 de către o instanță străină, rămân parte a istoricului procesului. Datele concrete rămân semnificative: 10 ani și 8 luni, 25.000 de euro, datele reținerilor din mai 2022 și 4 octombrie 2025 și implicarea instituțiilor: Tribunalul București, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Poliția Capitalei, IGPR și autoritățile elene. Ce părere aveți despre eficiența cooperării judiciare între state în astfel de situații?
Fii primul care comentează