Recomandările administratorului judiciar vizează antreprenorii din HoReCa: nu ignorați semnele dezechilibrelor financiare, solicitați consultanță specializată, nu amânați deciziile dificile și folosiți mecanismele legale de protecție și restructurare disponibile. Ciobanu compară situația cu o problemă de sănătate: nu orice dezechilibru financiar este determinat de neglijență, însă e crucial să recunoști simptomele la timp și să știi la cine să apelezi.
Lanțul La Plăcinte, înființat în 1999 în Republica Moldova și prezent în România din 2013, a avut un parcurs dificil: în ultimii ani a consemnat scăderi ale veniturilor, închideri de unități și probleme la renegocierea condițiilor financiare. Situația s-a înrăutățit în timpul pandemiei, când restricțiile și limitările de capacitate au redus puternic încasările. Adaptările la cerințele sanitare, echipamente de protecție, produse de igienizare, au introdus costuri suplimentare care nu au fost compensate de livrările la domiciliu, soluție adoptată de multe restaurante, dar insuficientă pentru a compensa pierderile din locațiile fizice.
Procedura de insolvență a demarat în martie și a trecut deja prin etapa de verificare și înregistrare a creanțelor. Tabelul preliminar înregistrează creanța majoră de 28, 5 milioane lei a fostului acționar Trabo-Plus din RM, restul fiind revendicat de furnizori, parteneri comerciali, ANAF și autorități locale. Dacă instanța va aproba deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, va fi pus la punct un plan de reorganizare care să includă măsuri concrete pentru redresare economică, optimizare a fluxurilor financiare și reducerea datoriilor. Alternativ, în cazul alegerii falimentului, activele vor fi lichidate și fondurile obținute distribuite creditorilor conform ordinii legale.
Lanțul de restaurante La Plăcinte, care mai operează patru locații în București, a intrat în insolvență la cererea proprie, iar adevărata poveste depășește o simplă lipsă de lichidități: rezultă dintr-o combinație de factori economici și decizii de business ce s-au cristalizat după 2020. Firma, gestionată de Lumea Gustului SRL, a raportat în 2023 datorii aproape de 10 milioane lei, iar documentele oficiale indică un tabel preliminar al creanțelor în valoare de aproximativ 34 milioane lei, din care aproape 85% este revendicat de fostul acționar majoritar, Trabo Plus din Republica Moldova.
Tabelul preliminar al creanțelor indică o sumă totală de 34 milioane lei, iar documentele menționează planuri de reorganizare care, dacă sunt aprobate, vor include măsuri concrete de restructurare. Care credeți că ar fi prima intervenție practică pe care ar trebui să o adopte o afacere HoReCa aflată într-o situație asemănătoare?
Istoria de proprietate a afacerii reflectă, de asemenea, o serie de transferuri: în 2022, puțin înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Andrei Tranga și grupul Trabo-Plus au cedat participațiile în Andy’s Pizza SRL către o companie din Federația Rusă, care ulterior a cesionat pachetul unei entități din Republica Moldova; toate aceste tranzacții au făcut obiectul unor materiale anterioare. În 2017, lanțul deja înregistra pierderi pe piața românească și închideri de puncte. Toate aceste evenimente fac parte dintr-o imagine mai amplă a dificultăților întâmpinate de multe firme din HoReCa în ultimii ani.
După 2020, inflația și majorarea prețurilor materiilor prime au ridicat cheltuielile, iar facturile mai mari la utilități și chirii au dezechilibrat bugetul firmei. Drept consecință, datoriile către furnizori și creditori au crescut, iar dobânzile și penalitățile pentru întârzieri au exercitat presiuni suplimentare. Problemele de lichiditate au devenit acute: resursele din conturi nu au mai fost suficiente pentru a susține activitatea și plata obligațiilor curente.
Lanțul La Plăcinte rămâne un exemplu despre cum șocurile externe, pandemie, inflație, creșteri de costuri, se pot combina cu decizii de proprietate și probleme de lichiditate pentru a conduce o afacere la pragul insolvenței. Această poveste subliniază necesitatea monitorizării financiare permanente, a planificării preventive și a accesului la consultanță atunci când apar semne de stres.
Tabelul preliminar al creanțelor de 34 milioane lei și creanța de 28, 5 milioane lei revendicată de Trabo-Plus arată miza financiară imediată. Optarea pentru reorganizare ar putea oferi o șansă de relansare, dar depinde de acordul creditorilor și de fezabilitatea unui plan realist. În cazul în care se decide falimentul, activele vor fi valorificate pentru a acoperi creanțele în ordinea stabilită de lege.
În acest cadru, cererea de insolvență a fost justificată prin mai multe cauze menționate în documentele întocmite de administratorul judiciar provizoriu, Dorin Ciobanu, asociatul coordonator al ALARM IPURL. Printre motive se află efectele pandemiei, acumularea datoriilor și a dobânzilor, incapacitatea de a obține refinanțare din cauza degradării indicatorilor economici și scăderea încrederii creditorilor, precum și lipsa lichidităților și impactul inflației asupra costurilor de operare.
Fii primul care comentează