Traian Băsescu comentează despre ce se petrece în prezent în politica românească: fostul președinte critică sever modul în care partidele din coaliția de guvernare își împart puterea și cum aceasta afectează funcționarea guvernului. Declarațiile au fost făcute în direct la Digi24 și vizează relațiile dintre partide, prim-ministru și procesul decizional de la București.
Politicile publice și instituțiile au rezultat dintotdeauna din negocieri de forță între partide, iar România nu face excepție. Băsescu observă că actuala coaliție a creat, practic, o structură paralelă: fie o numești Coaliția cu majusculă, fie tag-ul politic intern, fiecare formațiune și-a instalat câte un vicepremier politic, astfel încât deciziile guvernamentale ajung a fi dictate nu de miniștri sau de prim-ministru, ci de acest mecanism colectiv. El susține că această practică contravine spiritului Constituției, pentru că nu există nicio prevedere care să transforme o coaliție într-o autoritate ce domină deciziile Guvernului.
Băsescu semnalează concret că programul de guvernare a fost negociat luni de zile, chiar în prezența președintelui, și că după învestirea guvernului s-a constatat că fiecare partid și-a instalat propriul vicepremier politic; în loc ca executivul să implementeze măsurile agreate, coaliția se reunește mereu, amână decizii și pune la îndoială orice inițiativă a prim-ministrului. Din perspectiva fostului președinte, aceste amânări nu mai sunt justificate: programele și măsurile au fost discutate dinainte, deci nu are sens ca fiecare inițiativă să fie discreditată și tergiversată. Efectul practic este vizibil: se creează impresia că guvernul nu poate avansa, iar interesele partidelor par să primeze în fața interesului național.
Când abordează negocierile legate de măsurile fiscal-bugetare, Băsescu pune accent pe responsabilitate și pe necesitatea acțiunii rapide. El sugerează că România are nevoie de o guvernare cu ritm și de măsuri adoptate cât mai repede, iar întârzierea acestora afectează binele public. Critica sa vizează nu doar tactica politică, ci și efectele concrete: amânările și disputele interne blochează decizii care ar trebui să răspundă nevoilor economice imediate.
Mai mult, fostul președinte i-a oferit prim-ministrului Ilie Bolojan o soluție pentru criza politică, una relativ directă: să le comunice partenerilor de coaliție că a întocmit lista de măsuri și că ori își asumă răspunderea în Parlament, ori va emite ordonanțe de urgență. Dacă nu sunt de acord, atunci să folosească instrumentul democratic al moțiunii de cenzură. În opinia lui Băsescu, e preferabil ca disputa să se desfășoare pe teren parlamentar și democratic, decât să se instituie, prin practici neprevăzute în Constituție, un corp decizional paralel care să submineze guvernarea. El avertizează că prin această abordare se compromite nu doar prim-ministrul, ci și actul guvernamental în ansamblu, și se creează, în plus, un mod de a eroda statul prin puteri neprevăzute de lege.
Observațiile lui Băsescu ating teme cunoscute: tensiuni între puterile executive și jocurile de culise ale partidelor, modul în care alianțele transformă responsabilitatea politică și cât de dificil este să guvernezi când interesele partizane devin dominante. Istoria recentă a României include multe episoade în care coalițiile au fost motivate de calcule politice, nu doar de programe comune, iar critica pornește de la ideea că acest model repetat ajunge să submineze eficiența administrației publice.
Traian Băsescu a propus măsuri concrete și directe: asumarea răspunderii în Parlament sau ordonanțe de urgență, iar dacă acestea nu sunt acceptate, soluția democratică rămâne moțiunea de cenzură. El pune accent pe claritate instituțională și pe respectarea rolurilor prevăzute de Constituție, subliniind că transformarea Coaliției într-o autoritate atotputernică nu are sprijin legal. Afirmațiile sale reprezintă un apel la responsabilitate politică și la prioritizarea interesului public în fața intereselor de partid.
Traian Băsescu menționează nume și instituții: Ilie Bolojan, ca prim-ministru vizat de aceste dispute, Digi24, ca platformă unde au fost rostite declarațiile, și conceptul de Coaliție ca element central al criticii. Nu apar sume sau date tehnice în aceste observații, însă miza practică rămâne clară: funcționarea guvernului și implementarea măsurilor fiscal-bugetare convenite nu ar trebui să fie blocate de rivalități interne.
Ilie Bolojan apare în centrul disputei, iar ideea de vicepremier politic este descrisă ca elementul concret care schimbă dinamica guvernării. Cum putem cere responsabilitate instituțională când regulile nescrise ajung să guverneze mai mult decât normele constituționale? Credeți că o abordare directă, așa cum propune Băsescu, ar facilita deblocarea situației sau ar escalada conflictul în coaliție?
daaar, iar scandalul ăsta… cine știe ce joacă fac ei, plictisitor deja
daaa, pare corect ce spune Băsescu, stiu, nu e tocmai surprinzator. ideea e simpla: o coaliție e politică, nu poate deveni constituițională peste noapte. vicepremierii ăștia sunt, în esență, figuri din negocieri — nu exista niciun articol din Constituție care să le dea automat putere de veto, puterea lor e politică, nu juridică.
pe de altă parte, mecanismele pe care le propune (asumarea răspunderii sau ordonanțe de urgență) sunt reale și folosite în trecut ca soluție rapidă, dar au riscuri: ordonanțele trebuie motivate și pot fi atacate la CCR, iar asumarea răspunderii e un instrument politic — daca pica, guvernul pierde legitimitatea. deci da, clarifică lucrurile mai repede, dar poate sti ea escalada — adica partidele pot trage moțiune de cenzură daca nu le convine.
pe scurt: e nevoie de curaj politic să decizi și transparentitate (sa vezi cine ce vrea, cine blocheaza). istoria recentă arată ca tergiversarea doar creeaza haos adminisrativ si pierdere de incredere. daca Bolojan merge pe varianta parlamentară, se clarifica pe terenul democratic; dacă face ordonanțe, rezolvi repede, dar deschizi rănile juridice. personal, as prefera totusi sa fie pe față, pe Parlament, nu in culise. 🙂