De la început: partidele politice din România au direcționat o parte semnificativă din subvențiile publice către propagandă și contracte media, potrivit unui raport recent al Expert Forum (EFOR). Nu este un fenomen nou, scena politică românească a avut întotdeauna legături strânse cu presă și comunicarea, de la afișele tradiționale de campanie până la spoturile TV și bugetele digitale actuale.
EFOR a studiat cheltuielile partidelor în intervalul ianuarie–august și a constatat că 53% din cei 174 de milioane de lei primiți ca subvenții (aproximativ 35 milioane euro) au fost alocați către presă și propagandă. Estimarea organizației sugerează că, până la sfârșitul anului 2025, subvențiile totale ar putea atinge 284 milioane de lei (circa 57 milioane euro). Se pare că promisiunile de reducere a finanțării publice, rostite de premierul Ilie Bolojan, nu s-au concretizat încă în tăieri efective: revizuirea bugetară recentă nu a consemnat nicio diminuare, deși s-a discutat despre o posibilă reducere de 10%.
Detaliile pe partide arată variații notabile în modul în care se folosesc resursele. Social-democrații (PSD) au fost cei mai mari cheltuitori: 75, 8 milioane de lei în total, din care 81% au fost direcționați exclusiv către contracte de presă și propagandă. Liberalii (PNL) au alocat 9, 1 milioane de lei, adică în jur de o treime din cheltuielile lor, pentru servicii similare. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a consacrat 53% din cheltuieli, respectiv 16 milioane de lei, pentru contracte media, plus încă 1, 8 milioane pentru producerea și difuzarea spoturilor publicitare. În schimb, USR a folosit mult mai puțin pentru propagandă: doar 20% din cheltuieli, adică 4, 9 milioane de lei, majoritatea sumelor fiind orientate către cheltuieli de personal. SOS România a raportat cheltuieli foarte mici pentru propagandă, doar 12.500 de lei, concentrându-se mai mult pe activități politice și deplasări.
Un aspect esențial semnalat de EFOR este lipsa de transparență: liderii partidelor au refuzat să ofere detalii despre contractele media și cele de propagandă. Organizația a criticat această reticență, subliniind că, deși legea 544/2001 nu obligă în mod explicit politicienii să publice proactiv astfel de informații, transparența rămâne o opțiune pe care ar putea s-o folosească pentru a arăta cum sunt cheltuite fondurile publice. Raportul atrage atenția că jurnaliștii care solicită informații despre aceste cheltuieli sunt uneori întâmpinați cu ostilitate, deși banii provin din taxe plătite de cetățeni.
Analiza EFOR reconfirmă o realitate binecunoscută: finanțarea publică a partidelor susține nu doar activitatea internă, ci și un ecosistem media legat direct de comunicarea politică. Aceasta ridică întrebări privind responsabilitatea și regulile clare despre modul de utilizare a banilor publici, mai ales când sumele sunt considerabile, zeci de milioane de lei la nivel național. De exemplu, cifrele concrete menționate, 75, 8 milioane pentru PSD, 9, 1 milioane pentru PNL, 16 milioane pentru AUR, 4, 9 milioane pentru USR, oferă o imagine limpede asupra priorităților financiare ale fiecărui partid. Raportul EFOR devine astfel un semnal pentru dezbaterea publică: cine decide repartizarea acestor resurse și în ce măsură pot cetățenii verifica cheltuielile?
Raportul EFOR din 1 octombrie scoate în evidență suma și destinația: 174 milioane de lei în opt luni și posibil 284 milioane până la sfârșitul lui 2025. Datele ilustrează modul în care politicile de finanțare influențează, indirect, presa și spațiul public. Cum ar putea arăta reguli mai stricte de transparență sau mecanisme care să ofere cetățenilor acces facil la aceste informații? Crezi că publicul ar trebui să aibă dreptul de a vedea detaliat contractele media ale partidelor?
Fii primul care comentează