De câteva decenii se discută frecvent despre cât de mult schimbă tehnologia piața muncii, iar acum subiectul revine în atenție: Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, afirmă că extinderea centrelor de date va genera mii de locuri de muncă practice și că tinerii ar trebui să ia în considerare școlile profesionale. Pe scurt, dezbaterea se mută de la tastaturi și coduri către șantiere și instalații electrice, iar acest fenomen are precedente: revoluțiile tehnologice anterioare au creat des cerere pentru meserii care nu se învățau la universitate.
Huang susține că, odată cu construcția în masă a centrelor de date echipate cu procesoare AI, va crește urgent nevoia de lucrători calificați: electricieni, instalatori, tâmplari și alți meșteri. El a declarat pentru Channel 4 News că fabricile și centrele de date vor solicita sute de mii de astfel de specialiști și că sectorul meșteșugurilor calificate va cunoaște un boom, necesitând angajări repetate an de an. Nu rămâne doar la vorbe: Nvidia a anunțat o investiție de 100 de miliarde de dolari în OpenAI pentru a susține dezvoltarea centrelor de date bazate pe procesoarele sale. De asemenea, estimările McKinsey preconizează investiții globale de capital pentru centrele de date care pot ajunge la 7 trilioane de dolari până în 2030.
Un exemplu concret ilustrează amploarea: un centru de date de 22.000 de metri pătrați poate angaja până la 1.500 de muncitori în construcții pe durata ridicării, mulți dintre ei obținând venituri ce depășesc 100.000 de dolari, plus ore suplimentare, și asta fără diplomă universitară. După finalizare, întreținerea unei astfel de facilități poate crea circa 50 de locuri de muncă cu normă întreagă, iar fiecare job generat are un efect multiplicator asupra economiei locale, echivalent cu aproximativ 3, 5 locuri de muncă indirecte.
Viziunea lui Huang merge dincolo de cifre: el consideră că următorul val de oportunități se află în partea fizică a tehnologiei, nu doar în software. Când a fost întrebat ce ar studia la 20 de ani, Huang a spus că s-ar orienta mai mult spre științele fizice. Accentul pe latura practică are ecouri și în declarațiile altor lideri: Larry Fink, CEO la BlackRock, a atras atenția asupra deficitului de electricieni, iar Jim Farley, CEO la Ford, a subliniat că planurile de relocare sau construcție nu pot fi realizate fără forța de muncă necesară. Farley a menționat un deficit de sute de mii de muncitori în fabrici și în construcții în SUA, iar Departamentul Educației american a pus extinderea programelor de meserii calificate pe lista priorităților.
Povestea nu este doar despre statistici, ci și despre persoane care au ales un alt traseu decât universitatea și au reușit. Jacob Palmer, 23 de ani, din Carolina de Nord, a ales ucenicia după liceu și s-a specializat ca electrician. La 21 de ani a înființat propria firmă, iar anul trecut a câștigat aproape 90.000 de dolari; anul acesta a depășit deja pragul unei sume cu șase cifre. El contrastează cu mulți tineri care se confruntă cu datorii studențești și incertitudini pe piața muncii și exemplifică motivația pentru meserii calificate: independență financiară fără credite pe termen lung.
Reorientarea către meserii calificate are implicații sociale și economice clare. Centrele de date și investițiile masive în infrastructură generează cerere pentru muncă practică; aceasta poate fi o soluție pentru tinerii care nu vor sau nu pot urma o facultate, dar și pentru economii care au nevoie rapidă de personal calificat. Pe de altă parte, adaptarea impune politici și programe de formare adecvate realităților pieței, iar companiile anunță intenții de susținere financiară și practică pentru a-și asigura resursa umană.
Exemplul Nvidia-OpenAI și estimările McKinsey arată că transformarea este în desfășurare. Dacă un centru de date mare angajează până la 1.500 de lucrători în construcții în perioada de construire și menține zeci de posturi permanente, investițiile de zeci de miliarde nu sunt abstracte; se traduc în meserii concrete, salarii reale și oportunități pentru cei care se pregătesc în meserii calificate. Și povestea tânărului electrician din Carolina de Nord dovedește că, pentru unii, alegerea uceniciei poate însemna intrarea rapidă pe piața muncii fără povara datoriilor studențești.
Investițiile majore ale industriei și declarațiile liderilor economici indică o schimbare de paradigmă: nu doar software-ul contează, ci și componenta fizică a tehnologiei. În practică, asta înseamnă mai mulți electricieni, instalatori și muncitori calificați, salarii competitive și necesitatea unor programe educaționale flexibile. Dacă politicile și formarea profesională țin pasul cu cererea, pot apărea oportunități concrete pentru generațiile tinere care caută stabilitate și venituri bune fără studii universitare îndelungate.
Un centru de date de 22.000 mp, investiția Nvidia-OpenAI de 100 de miliarde de dolari și cifra McKinsey de 7 trilioane până în 2030 sunt ancore palpabile ale acestei transformări. Ele indică că oferta de locuri de muncă practice poate crește substanțial, dar succesul depinde de pregătirea profesională și de politicile publice. Credeți că sistemele educaționale locale sunt pregătite să ofere suficiente programe de ucenicie și calificare pentru a răspunde acestei cereri?
Fii primul care comentează