Familia fostului președinte Klaus Iohannis a fost pusă sub executare silită de ANAF pentru un imobil din centrul Sibiului, iar inspectorii au intrat în proprietate schimbând yala locuinței de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29. Evenimentul reaprinde discuția asupra unui dosar vechi, care implică aspecte juridice, fiscale și administrative, având rădăcini în tranzacții imobiliare controversate de la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000.
Totul a început după ce Ministerul de Finanțe a autorizat, în urmă cu aproximativ o lună și jumătate, declanșarea procedurii de executare silită. ANAF central a trimis familiei Iohannis notificările legale: fie predarea imobilului, fie, în caz contrar, demararea executării. Când termenul acordat a expirat fără predare voluntară, inspectorii ANAF Sibiu s-au prezentat joi la adresa din centrul orașului și au schimbat yala, intrând astfel oficial în posesia locuinței. Vineri, ANAF urma să anunțe public decizia și intenția de a scoate proprietatea la licitație.
Contextul juridic al cauzei nu este nou: casa ar fi fost dobândită inițial de fostul șef de stat prin cumpărarea cotei-părți de la Rodica Baștea, o persoană cu domiciliul în Statele Unite, pentru 3.200 de euro. Ulterior, o instanță a decis că documentele de moștenire folosite la acea achiziție erau false, iar imobilul a revenit statului. Pe lângă pierderea proprietății, partea financiară este importantă: pentru perioada 1999–2015 ANAF cere contravaloarea lipsei de folosință, estimată la aproape un milion de euro, la care se adaugă dobânzi și penalități. De asemenea, statul urmărește recuperarea sumelor obținute din chirii pe parcursul a 17 ani, evaluate la circa 4, 7 milioane lei. Potrivit surselor citate de presă, președintele nu pare pregătit să achite aceste sume fără a contesta măsura în instanță, astfel încât un conflict juridic pare probabil.
Farmecul tranzacțiilor imobiliare din anii 1990, când titlurile de proprietate și actele de moștenire erau frecvent contestate, revine puternic în acest caz: un teren sau o locuință din centru poate deveni ani mai târziu subiect de procese, executări și dispute publice. Implicarea ANAF și hotărârea de a scoate imobilul la licitație ilustrează modul în care statul recuperează activele revendicate după constatări judiciare privind validitatea transferurilor anterioare. Procedura a inclus notificări formale, un interval legal pentru predare și intervenția fizică a inspectorilor atunci când predarea nu s-a realizat voluntar.
Povestea pune nume și cifre concrete: strada Nicolae Bălcescu 29 din Sibiu, suma de aproape un milion de euro pentru perioada 1999–2015, plus aproximativ 4, 7 milioane lei reprezentând chirii pe 17 ani. Aceste valori explică de ce cazul revine în actualitate și de ce miza este ridicată pentru ambele părți. Totodată, episodul constituie o provocare administrativă pentru autorități, care trebuie să parcurgă proceduri și comunicări formale înainte de a vinde un bun confiscat sau recuperat.
Situația amintește de alte cazuri în care proprietăți revendicate sau dobândite pe baza unor documente contestate au generat litigii îndelungate și recuperări fiscale. De asemenea, arată și aspectele practice ale executării silite: notificări, termene, prezența inspectorilor la fața locului și, în final, schimbarea încuietorii, gestul cel mai vizibil, care transformă o procedură tehnică într-un semnal public. Dacă disputa va ajunge în instanță, urmează un parcurs juridic cu expertize, probe referitoare la titlurile de proprietate și evaluări ale sumelor revendicate.
Detaliile privind originea tranzacției, decizia instanței cu privire la falsitatea documentelor de moștenire și sumele cerute de ANAF sunt factorii care vor influența următoarea etapă: fie o soluționare pe cale amiabilă, fie un conflict juridic prelungit. În istoria recentă a statului și a proprietăților din marile orașe, astfel de spețe au fost frecvente și au creat precedente importante pentru modul în care autoritățile pot recupera bunuri și creanțe.
Strada Nicolae Bălcescu 29 figurează acum pe lista imobilelor care pot fi scoase la licitație de ANAF, iar suma reclamată pentru perioada 1999–2015 se apropie de 1 milion de euro. Cum considerați că se vor derula pașii următori: în instanță sau prin negociere?
Fii primul care comentează