Tehnologia a evoluat de la produse care ofereau totul imediat la gadgeturi care par să includă, pe nevăzute, un abonament. De la telefoane scumpe la camere de supraveghere accesibile, tot mai frecvent funcțiile „extra” devin disponibile doar dacă plătești lunar pentru un serviciu suplimentar. E o transformare ce amintește, într-o anumită măsură, de trecerea de la produse durabile la ecosisteme bazate pe venituri recurente, o direcție care nu e pe placul tuturor.
În trecut, cumpărai un aparat și primeai ce vedeai: un telefon cu cameră, un ceas cu funcții de bază, o boxă care reda muzică. Acum, producătorii oferă hardware de calitate, dar te îndeamnă, uneori destul de transparent, să achiziționezi și serviciile lor pentru a profita la maximum de acel hardware. Apple este un exemplu: iPhone-urile funcționează bine și fără Apple Music, Fitness+ sau Apple TV+, însă accesul la aceste servicii completează experiența. Problema apare când funcții importante sau foarte atrăgătoare sunt blocate în spatele unui abonament, nu doar opționale.
Un exemplu recent e revelator. La marele eveniment Amazon din 30 septembrie 2025 au fost anunțate multe produse noi, printre ele Blink Arc, un suport pentru cameră care folosește două Blink Mini 2K, fiecare la 49 de dolari, pentru a crea o panoramă video de 180 de grade integrată în aplicația Blink. Întregul pachet costă 99 de dolari, ceea ce pare avantajos la prima vedere. Doar că panorama promisă funcționează numai dacă plătești 11, 99 dolari lunar pentru planul Subscription Plus. Astfel, ai plătit pentru hardware, dar funcția principală devine, în practică, un serviciu contra cost.
Nu e un caz izolat. Camerele Ring, tot de la Amazon, oferă funcții utile de alertare, dar stocarea în cloud pentru înregistrări costă 19, 99 dolari lunar. În mod similar, multe funcții avansate din zona AI sunt rezervate abonaților plătitori: Google anunță capabilități conversaționale Gemini pe noile dispozitive, însă descrierile video detaliate și rezumatele zilnice sunt disponibile numai printr-un plan premium. Amazon pune la dispoziție Alexa gratuit, dar versiuni mai avansate solicită fie un abonament Prime, fie un pachet separat Alexa+. Deci, dacă vrei un Echo Dot Max „mai inteligent”, s-ar putea să plătești nu doar pentru difuzor, ci și pentru accesul suplimentar.
Și serviciile de cloud personale pun presiune pe buget: utilizatorii iCloud, Google Drive sau OneDrive cunosc că spațiul gratuit e limitat și că trecerea la planuri de 200 GB sau 2 TB devine aproape inevitabilă. În anumite cazuri, conturile se umplu rapid, iar ofertele pentru planuri mai mari devin invitații persistente la un lanț de abonamente.
Nu uita nici de schimbările din streaming. Multe platforme au introdus planuri cu reclame sau au mărit prețurile, chiar și pentru abonații vechi. Chiar și membrii Prime care erau obișnuiți cu conținut fără reclame au resimțit schimbarea: seriale populare precum The Boys sunt acum presărate cu reclame și par mai lungi. Modelul economic e clar, hardware-ul se vinde o singură dată, dar serviciile generează venituri constante și permit ajustări de preț care afectează utilizatorii pe termen lung.
Blink Arc ilustrează un trend îngrijorător: companiile lansează funcții atractive, dar condiționează accesul lor de plata unui abonament. Rezultatul este o experiență fragmentată: cumperi produsul, dar nu primești tot ce ți s-a prezentat decât dacă plătești în plus. E o tactică eficientă din punct de vedere financiar, dar frustrantă pentru consumator. În loc să ofere funcționalități complete din start, multe firme preferă să rețină contra cost părți din valoare, creând astfel un flux permanent de venituri.
Blink Arc, Ring, Alexa+, Gemini sau upgrade-urile de stocare sunt exemple clare care arată cum s-a schimbat ecuația. Companiile par să parieze pe loialitatea utilizatorilor și pe faptul că mulți acceptă plata pentru confort, decât să caute alternative. Acest model influențează nu doar bugetul, ci și raportul dintre așteptări și livrare: funcții prezentate ca parte din produs devin, treptat, servicii cu plată.
Blink Arc a fost promovat ca o inovație accesibilă la 99 de dolari, dar panorama de 180 de grade rămâne în spatele unui abonament de 11, 99 dolari pe lună. Această discrepanță între promisiune și realitate ar trebui să devină un criteriu esențial la achiziție: verifică ce este inclus, ce e cu plată și cât te va costa pe termen lung. Abonamentele pot părea mici lunar, dar se adună rapid dacă ai mai multe dispozitive sau servicii.
E evident că modelul de abonament rămâne dominant și aduce avantaje financiare companiilor. Rămâne însă întrebarea limitelor: cât sunt dispuși utilizatorii să plătească pentru funcții care, înainte, veneau incluse? Poate viitorul va aduce ecosisteme mai integrate, dar cu costuri recurente mai mari, sau poate vor apărea alternative care să recâștige spațiu pentru funcționalitate fără abonament. Până atunci, cel mai înțelept pas pentru cumpărător este documentarea atentă înainte de a apăsa „cumpără”.
Blink Arc, Ring, Gemini și planurile de stocare demonstrează concret cum abonamentele schimbă valoarea produselor. Eu sunt dispus să plătesc pentru un serviciu ce îmi oferă beneficii constante, dar nu pentru funcții promise care se activează doar după o plată suplimentară. Care a fost ultima achiziție tech pe care ai regretat-o pentru că a venit cu un abonament ascuns?
Fii primul care comentează