Viața din viile se trezește când majoritatea dorm: aici vorbim despre culegerea de noapte a strugurilor în regiunea Alentejo din Portugalia, la aproximativ 90 de minute est de Lisabona, o zonă adesea supranumită „Toscana Portugaliei” datorită dealurilor viticole, livezilor de măslini și pădurilor de plută. Această practică e veche în viticultură, dar a devenit tot mai pragmatică pe măsură ce veri mai lungi și mai fierbinți au reajustat calendarul agriculturii.
Recoltarea pe timp de noapte urmărește un scop clar și util: menținerea prospețimii strugurilor. Temperaturile mai scăzute nocturne reduc riscul ca zahărul să crească prea rapid în boabe și previn pierderea acidității, precum și fermentațiile necontrolate declanșate de drojdii și bacterii active la căldură. Practic, strugurii culeși la rece au mai multe șanse să păstreze aromele delicate care, ulterior, diferențiază vinul. Pe măsură ce datele climatice indică veri mai calde și mai imprevizibile, din ce în ce mai multe podgorii din Portugalia, dar și din Spania sau Italia, aleg ture de noapte sau începuturi foarte matinale.
Herdade Da Fonte Santa, o podgorie din Alentejo, a introdus recoltarea nocturnă în 2019. Bárbara Monteiro, coproprietară și manageră, spune că la început au existat rezerve: trebuia ca muncitorii să accepte programul de la miezul nopții până la ora 8 dimineața. În timp, însă, aceasta s-a dovedit avantajoasă pentru oameni: pot lucra noaptea și se bucură de zi liberă, evitând orele toride de după-amiază. Oferta de muncă devine astfel mai puțin grea și, într-un fel, mai apropiată de un program de „salvare a zilei”.
Nu toate podgoriile urmează același ritm. În La Rioja, de pildă, El Coto preferă să înceapă culesul la ora 5 sau 6 dimineața, iar în unele regiuni din Italia recoltarea pe timp de noapte se practică deja de peste zece ani. Flexibilitatea depinde de soi, de regiune și de condițiile meteorologice specifice fiecărui an.
În Alentejo, variațiile de temperatură pot fi remarcabile: în august se pot atinge 40 de grade Celsius ziua, iar noaptea valorile pot scădea și cu 20 de grade. Această amplitudine termică explică în mare măsură logica recoltării nocturne: mai puțină căldură înseamnă mai puțin stres pentru boabe, iar fermentarea începe în condiții mai controlate, favorizând obținerea unui vin cu profil aromatic mai limpede.
Muncitorii se adaptează la ritmul nou. Vitor Lucas, șef de echipă în vârstă de 55 de ani, afirmă că preferă turele nocturne, deși la începutul lui august nopțile pot fi destul de calde. Ritmul include scurte pauze în jurul orei 3 dimineața, când se ia o masă simplă numită bucha, brânză, măsline, chorizo, pâine și puțin vin, înainte de a relua strângerea strugurilor pentru câteva ore în plus. Recolta se încheie, de regulă, în septembrie sau octombrie, când nopțile sunt mai răcoroase și munca devine, pentru echipele mici, mai puțin epuizantă.
Schimbările climatice au fost factori concreți de adaptare pentru viticultori. Mulți au învățat să modifice orele de muncă și tehnicile agricole pentru a păstra aciditatea, aroma și echilibrul boabelor, iar recoltarea nocturnă e o soluție practică, nu un moft romantic. Natura producției de vin e, în esență, un amestec de știință, meșteșug și adaptare la mediul înconjurător.
Herdade Da Fonte Santa a început turele nocturne în 2019 și a observat că muncitorii preferă acest program. Cum influențează această schimbare calitatea vinului și viața din viile podgoriei? Ce părere aveți despre munca nocturnă în agricultură: o adaptare necesară sau o provocare pentru lucrători?
Fii primul care comentează