Executivul polonez propune o taxă de 30% aplicată băncilor, cu efecte asupra sectorului și a pieței financiare

Prim-ministrul Donald Tusk a motivat că e mai potrivit ca povara suplimentară să apese pe bănci, nu pe gospodării, invocând poziția financiară solidă a sectorului bancar. Propunerea a fost adoptată de guvern și urmează să fie trimisă în parlament pentru dezbatere și vot. Pe piață, efectele s-au resimțit imediat: în tranzacțiile de marți indicele WIG-Banki a scăzut cu 0, 11%, ușor mai puțin decât indicele de referință WIG20, care a pierdut 0, 17%.
Anunțul din august privind majorarea impozitului a afectat imediat capitalizarea băncilor la Bursa din Varșovia. Indicele WIG-Banki a înregistrat o corecție de aproximativ 15% de la comunicat, deși sectorul a raportat profituri-record: în primele opt luni ale anului băncile poloneze au obținut un profit de 33, 3 miliarde de zloți. Reacția investitorilor reflectă temeri că o fiscalizare mai strictă poate diminua atractivitatea sectorului și poate exercita presiune asupra capitalului băncilor, chiar dacă performanțele curente indică o profitabilitate robustă.
În Polonia se poartă discuții intense despre o taxă care ar putea transforma imaginea sectorului bancar: Guvernul propune ca băncile să achite un impozit pe profit mai mare, pentru a finanța cheltuielile crescute cu apărarea după agresiunea Rusiei în Ucraina. Inițiativa prevede o cotă de 30% pentru bănci, față de 19% aplicată firmelor obișnuite, iar autoritățile anticipează venituri suplimentare de 11, 3 miliarde de zloți (circa 3, 1 miliarde de dolari) în următorii doi ani. Din perspectivă istorică, fiscalitatea bancară a suferit modificări în multe țări atunci când au apărut nevoi extraordinare de cheltuieli publice; acum Polonia urmează o direcție care a provocat deja reacții atât din partea piețelor, cât și a organismelor de reglementare.
Proiectul ridică întrebări concrete: cât vor plăti efectiv băncile în plus, cum vor modifica acestea prețurile și condițiile pentru credite și ce impact va avea asupra economiei reale? Rămâne de văzut dacă parlamentul și președintele vor aproba schimbarea și în ce formă finală va intra legea în vigoare.
Contextul macroeconomic contează, de asemenea: guvernul a majorat estimarea deficitului fiscal pentru acest an, plasându-l la 6, 9% din PIB. Autoritățile atenționează că datoria publică ar putea depăși un prag critic în 2028, ceea ce ar putea impune măsuri de ajustare bugetară. Astfel, decizia privind impozitul pe profitul băncilor se înscrie într-un cadru mai amplu de politici menite să identifice surse de finanțare pentru cheltuieli substanțiale, în special pentru apărare.
Indicele WIG-Banki, profitul de 33, 3 miliarde de zloți și cota propusă de 30% sunt elemente centrale ale acestei problematici fiscale. Ele ilustrează tensiunea dintre necesarul de finanțare a securității naționale și sănătatea pe termen lung a sectorului bancar. Cum vor reconcilia politicienii aceste interese și ce alternative ar fi fost posibile rămân întrebări fără răspuns. Dumneavoastră ce considerați: ar fi mai potrivit ca această povară fiscală să revină băncilor sau altor sectoare ale economiei?
Pe lângă polemicile din piață, proiectul aduce în discuție și problema semnăturii prezidențiale. Legea trebuie promulgată de președinte, iar Karol Nawrocki, cunoscut ca adversar politic al guvernului, a afirmat de mai multe ori că nu are intenția de a susține majorări de taxe. Această atitudine introduce un element de incertitudine în parcursul legislativ.
Critici au venit și din partea Băncii Centrale a Poloniei și a autorității de supraveghere financiară. Aceste instituții avertizează că o taxă mai mare ar putea reduce capacitatea băncilor de a acorda credite, ar slăbi rezervele de capital și, în cele din urmă, s-ar putea traduce prin creșterea costurilor pentru clienți la produsele bancare. Aceste argumente ridică dilema dintre necesitatea strângerii de venituri pentru cheltuieli extraordinare și menținerea solidității sistemului financiar.