De pe scena politică românească apare o discuție privind amploarea reală a sprijinului pentru AUR: Marius Lulea, prim-vicepreședintele partidului, pune la îndoială cifrele sondajelor care plasează formațiunea în top și susține că potențialul de creștere este limitat, într-un context în care competiția politică s-a fragmentat constant în ultimele decenii. Rememorând oscilațiile electorale din ultimii 35 de ani, Lulea își încadrează observațiile în istoria recentă a partidelor care apar, cresc și se stabilizează la procente importante, dar rar depășesc jumătate din electorat.
Marius Lulea afirmă că rezultatele sondajelor nu reflectă neapărat realitatea și subliniază un fapt statistic simplu: niciun partid nu a obținut peste 50% în România în ultima perioadă, așa că el nu crede că AUR ar putea atinge un asemenea scor. La emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, Lulea a explicat că scena politică este foarte fragmentată și că mai multe partide înseamnă mai multe opțiuni pentru alegători, ceea ce tinde să împiedice salturi spectaculoase ale unui singur actor politic. Potențialul de creștere al AUR, spune el, s-a moderat după un vârf, iar cifrele par să se stabilizeze: unele formațiuni scad, dar acest lucru creează spațiu pentru apariția altora noi.
El evocă modelul repetitiv al ciclurilor electorale: periodic apar formațiuni care ating procente de 15-20% și rămân relevante în peisajul politic. În opinia sa, există un segment al populației care își pierde încrederea în sistemul partidelor tradiționale; AUR face parte din acest sistem, cu avantajele și limitele sale. Totodată, Lulea susține că sondajele pot fi folosite strategic pentru a transmite un anumit mesaj: există o campanie de comunicare concentrată pe George Simion și actuala conducere a partidului, iar în timp va fi repetată narativa că AUR a intrat în declin.
Datele la care se referă discuția provin dintr-un barometru INSCOP Research realizat între 1 și 9 septembrie, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Conform acelui sondaj, peste 40% dintre alegători ar vota cu AUR, 17, 9% cu PSD, 15, 2% cu PNL, 12, 8% cu USR, 4% cu UDMR, 3, 3% cu Partidul Oamenilor Timpului (POT), 2, 8% cu S.O.S. România și 2, 1% cu SENS. Aceste procente oferă context pentru afirmațiile lui Lulea despre dinamica și posibila stagnare a susținerii electorale.
Privind tema în ansamblu, observăm că cifrele sondajelor sunt adesea folosite nu doar pentru a măsura opțiunile cetățenilor, ci și ca instrumente de comunicare politică. Un scor mare în măsurători poate declanșa reacții în lanț: de la consolidarea imaginii unui partid la manevre deliberate de a reduce acel avans prin mesaje repetate în media. Exemplele din text, numele Marius Lulea, George Simion, institutul INSCOP Research și procentele menționate, ilustrează modul în care datele statistice și interpretările publice se influențează reciproc. În această ecuație, rămâne important ca alegătorii să compare sursele, metodele de sondare și frecvența barometrelor înainte de a trage concluzii despre „mărimea” reală a unui partid. Ce părere ai despre rolul sondajelor în conturarea percepțiilor electorale?
Fii primul care comentează