Dragoş Pîslaru vorbeşte despre o schimbare de paradigmă în finanţarea companiilor din România, orientată spre utilizarea fondurilor europene pentru a crea instrumente care să sprijine rapid şi eficient IMM-urile. El propune ca în centrul acestui model să se afle o Bancă de Investiţii şi Dezvoltare, consolidată şi capitalizată cu resurse europene, destinată să ofere granturi de până la 40%, credite cu dobânzi reduse şi soluţii moderne pentru întreprinderile româneşti. Scopul este să existe mecanisme flexibile, care să îmbine finanţarea nerambursabilă cu împrumuturi avantajoase, astfel încât firmele să primească un adevărat impuls fără a rămâne dependente pe termen lung de ajutoare sporadice.
Pîslaru afirmă că programul Start-Up Nation va fi regândit şi alimentat din fonduri europene, cu accent pe sustenabilitate şi competitivitate. Practic, iniţiativa urmăreşte să treacă de la abordarea clasică a „banilor gratis” la un set de instrumente orientate spre eficienţă economică şi durabilitatea proiectelor. În plus, el anunţă măsuri clare de transparenţă: o hartă interactivă care va arăta public toate proiectele finanţate prin PNRR şi politicile de coeziune, astfel încât oricine, cetăţeni, jurnalişti sau reprezentanţi ai societăţii civile, să poată verifica unde se duc banii şi ce rezultate generează.
Mesajul subliniază responsabilizarea finanţării: competitivă, transparentă şi orientată către rezultate, oferind „oxigen” IMM-urilor şi oportunităţi reale pentru economia naţională. Concret, combinaţia de granturi consistente (până la 40%) şi credite ieftine urmăreşte reducerea riscului pentru antreprenori la început şi, totodată, stimularea proiectelor viabile din punct de vedere economic şi ecologic. Harta interactivă devine un instrument util pentru monitorizarea publică, menit să diminueze opacitatea şi să sporească responsabilitatea în cheltuirea fondurilor europene.
Schimbarea propusă vizează atât partea de finanţare directă, prin banca specializată şi revizuirea Start-Up Nation, , cât şi guvernanţa fondurilor, prin instrumente digitale de transparenţă. Modelul încearcă să lege finanţarea de performanţă şi durabilitate, încurajând proiecte capabile să concureze pe piaţă şi care respectă standarde moderne de sustenabilitate. Pentru antreprenorii care au participat deja la programe publice, promisiunea este una de predictibilitate şi acces mai facil la resurse combinate, iar pentru public, posibilitatea de a urmări impactul real al acestor investiţii.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare, un Start-Up Nation regândit pe fonduri europene şi harta interactivă PNRR sunt elementele concrete menţionate de Pîslaru. Cum pot aceste instrumente transforma, practic, mediul de afaceri românesc? Văd două efecte imediate: acces mai rapid şi mai ieftin la capital pentru firme şi un nivel crescut de responsabilitate în gestionarea banilor publici. Dacă granturile de până la 40% reduc barierele de intrare, creditele ieftine pot susţine extinderea proiectelor viabile, iar transparenţa sporită ar putea diminua suspiciunile şi abuzurile.
Ce se întâmplă în continuare depinde mult de implementare: succesul va cere reguli clare, proceduri rapide şi criterii de selecţie care favorizează proiectele sustenabile şi competitive. Un risc este ca birocraţia sau criteriile nepotrivite să limiteze beneficiile promise; o soluţie ar fi implicarea activă a mediului privat şi a societăţii civile în definirea criteriilor şi în monitorizare. În esenţă, propunerea lui Pîslaru urmăreşte să transforme fondurile europene dintr-un simplu mecanism de compensare într-un catalizator pentru dezvoltare economică reală.
Banca de Investiţii şi Dezvoltare, Start-Up Nation şi harta interactivă PNRR sunt prezente ca piese centrale ale reformei. Sunt acestea suficiente pentru a genera schimbarea dorită sau vor rămâne doar intenţii?
Fii primul care comentează