Raportul semnalează creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri și a deceselor provocate de cancer la nivel mondial, pe baza unor date recente care indică o tendință ascendentă legată de îmbătrânirea populației și de obiceiuri de viață nesănătoase.
Datele recente arată că numărul de cazuri noi de cancer la scară globală a depășit 18, 5 milioane în 2023, mai mult decât dublu față de 1990. În aceeași perioadă, decesele cauzate de cancer au crescut cu 74%, ajungând la 10, 4 milioane. Previziunile pentru deceniile următoare sunt și mai alarmante: specialiștii calculează că până în 2050 numărul total de cazuri va urca cu aproximativ 61%, până la 30, 5 milioane, iar mortalitatea anuală provocată de cancer ar putea spori cu aproape 75%, atingând în jur de 18, 6 milioane de decese pe an. Aceste cifre nu sunt doar statistici reci: ele reflectă efectele combinate ale creșterii populației, îmbătrânirii și unor comportamente precum fumatul, alimentația nesănătoasă sau excesul ponderal.
Cercetătorii subliniază necesitatea unor intervenții pe scară largă. Pentru a reduce povara bolii, recomandările includ politici publice de diminuare a factorilor de risc, de exemplu un control mai eficient al tutunului și campanii de prevenire a obezității, precum și extinderea programelor de screening care pot detecta cancerul în stadii când tratamentul este mai eficient. De asemenea, vaccinarea împotriva HPV este menționată ca o măsură preventivă esențială pentru tipurile de cancer asociate acestui virus.
Michelle Mitchell, directoarea executivă a Cancer Research UK, atrage atenția asupra necesității sporite a unei abordări internaționale în prevenție, evidențiind în mod special rolul vaccinului HPV și al controlului tutunului ca instrumente ce pot salva vieți. Dr. Lisa Force, profesor asistent la Universitatea din Washington și unul dintre autorii studiului, afirmă că, deși acțiunea este evident necesară, politicile de control al cancerului și implementarea lor rămân subevaluate în cadrul priorităților sănătății globale, iar finanțarea este adesea insuficientă pentru a face față provocării.
În esență, datele indică că, fără măsuri coerente la nivel național și internațional, povara cancerului va continua să crească atât numeric, cât și ca impact. Extinderea programelor de screening, investițiile în prevenție și controlul factorilor de risc sunt pași practici și dovediți care pot reduce mortalitatea. Exemple concrete din discuție includ promovarea vaccinului HPV, politici stricte de control al tutunului și programe naționale de screening extinse, măsuri care au arătat efecte pozitive în țări cu sisteme de sănătate bine organizate.
Raportul evidențiază o tensiune clară între realitatea epidemiologică, cifre precum 18, 5 milioane de cazuri în 2023 și proiecția de 30, 5 milioane în 2050, și capacitatea actuală a sistemelor de sănătate de a răspunde eficient. Aceste date ne reamintesc că prevenția și depistarea timpurie nu sunt doar concepte abstracte, ci instrumente concrete: vaccinul HPV pentru anumite tipuri de cancer, programe de screening pentru cancerul de sân sau colorectal și politici anti-fumat cu efect măsurabil. Rămâne deschisă întrebarea cât de rapid și în ce măsură vor fi implementate aceste măsuri la nivel global, având în vedere constrângerile financiare și prioritățile diferite ale țărilor. Ce crezi că ar trebui făcut prioritar în România: extinderea screening-ului, campanii de prevenție pentru alimentație și activitate fizică, sau politici mai stricte privind tutunul și vaccinarea HPV?
Fii primul care comentează