De-acum, regulile pentru apărarea spațiului aerian al României fac un pas înainte: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a instituit proceduri care permit comandantului misiunii să autorizeze doborârea dronelor sau aeronavelor militare ostile care încalcă spațiul României, în acord cu regulile NATO. Măsura apare după o serie de incidente în zonă și reflectă atât transformările istorice ale securității euro-atlantice, cât și adaptări moderne la amenințări noi, gândiți-vă la epoca aviației militare clasice transpusă acum într-o realitate dominată de drone și manevre la altitudini reduse.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a precizat că lanțul de comandă pentru situațiile cu drone și aeronave militare revine comandantului misiunii, care trebuie să procedeze gradual și conform regulilor de angajare NATO. Practic, utilizarea forței letale rămâne soluția de ultim resort, aplicată doar dacă celelalte măsuri nu neutralizează amenințarea. În schimb, pentru aeronave civile sau drone civile neidentificate, competența de a ordona distrugerea revine ministrului apărării, o regulă stabilită încă după atacurile din 11 septembrie 2001 din Statele Unite.
Totodată, autoritățile române vor actualiza lista obiectivelor critice ce necesită protecție împotriva amenințărilor aeriene, cu posibilitatea de a adăuga temporar locații sensibile în funcție de context, de pildă locurile unde se desfășoară vizite oficiale de stat. Această flexibilitate este utilă când evenimente sau vizite impun măsuri sporite de securitate pe termen scurt.
Decizia CSAT survine într-un context de tensiuni crescute: luna aceasta o dronă rusească a pătruns în teritoriul României pe la Chilia Veche, în județul Tulcea, la aproximativ 20 de kilometri de graniță. În zonă, incidentele s-au înmulțit: Polonia a doborât recent drone rusești pentru prima dată, Estonia a raportat incursiuni ale unor MiG-31 și zboruri la joasă altitudine ale unor aeronave rusești deasupra unei platforme petroliere poloneze din Marea Baltică. Contextul demonstrează cum manevrele aeriene și utilizarea dronelor au devenit instrumente care pun la încercare răspunsurile aliate și regulile de angajare.
Schimbarea subliniază două idei esențiale: responsabilitatea decizională trebuie să fie clară în operațiuni rapide, iar interoperabilitatea cu standardele NATO este esențială pentru a evita escaladări neintenționate. De asemenea, definirea obiectivelor critice și posibilitatea de modificare temporară a acestora arată o abordare pragmatică și adaptabilă.
Actualizarea regulilor înseamnă că o persoană precum ministrul Apărării rămâne decisivă în cazurile cu aeronave civile neidentificate, în timp ce comandantul misiunii gestionează amenințările militare, acționând treptat și în limitele protocoalelor NATO. Pe scurt, mecanismele sunt gândite să fie ferme, dar prudente, pentru a proteja teritoriul fără a genera incidente nedorite.
Decizia CSAT evidențiază cât de mult s-a modificat harta riscurilor: dronele și zborurile la joasă altitudine creează probleme care nu existau în aceeași măsură anterior. Exemplele recente, drona de la Chilia Veche, doborâririle din Polonia sau incursiunile semnalate de Estonia, arată că aplicațiile tactice și juridice ale apărării aeriene evoluează continuu. Ce rămâne esențial este claritatea responsabilităților și respectarea regulilor aliate pentru a păstra controlul în situațiile sensibile.
Decizia CSAT referitoare la autoritatea comandantului misiunii, actualizarea listelor obiectivelor critice și menținerea competenței ministrului pentru aeronave civile neidentificate sunt măsuri concrete adoptate pentru a răspunde unor incidente punctuale: drona pătrunsă lângă Chilia Veche la circa 20 km de graniță, doborâririle din Polonia și incursiunile raportate în Estonia. Cum credeți că vor influența aceste măsuri comportamentul actorilor din regiune pe termen scurt?
Fii primul care comentează