Victor Ponta a fost recent victima unei farse telefonice orchestrate de duo-ul rus Vovan & Lexus; convorbirea, înregistrată și răspândită pe rețelele sociale din România, a scos în evidență slăbiciunile din comunicarea politică regională. Astfel de farse au o lungă tradiție, în care manipularea telefonică și impostura sunt folosite pentru a testa reacțiile liderilor, iar acest caz readuce în discuție atât scena politică internă, cât și metodele folosite de glume ori, după unii, de operațiuni subtile de influență.
În înregistrare, Ponta dialoghează cu persoane care se prezintă drept fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko. Schimbul de replici abordează subiecte legate de politica românească și regională, trecând de la comentarii plauzibile la afirmații mai greu de crezut, iar reacțiile lui Ponta oscilează între o diplomație rezervată și o confuzie vizibilă. El face observații despre Bruxelles, poziția lui Volodimir Zelenski și situația politică internă, iar după difuzarea înregistrării le spune jurnaliștilor că i s-a părut o farsă evidentă și că îl surprinde că interlocutorii au reușit să-l contacteze.
Printre remarcile din convorbire se regăsesc afirmații referitoare la primul tur al alegerilor prezidențiale din România, pe care spune că l-ar fi anulat Curtea Constituțională pentru a împiedica victoria lui Călin Georgescu, și critici la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care îl portretizează ca foarte nepopular. Vorbește despre un al doilea scrutin care l-ar fi adus pe Giuliani într-o poziție asemănătoare cu a lui Iohannis, menționând nemulțumirea generală a electoratului. Despre Ucraina afirmă că Zelenski nu se bucură de popularitate în România, spunând că românii iubesc Ucraina, dar nu pe Zelenski, și critică tăcerea Bruxelles-ului în fața unor situații extreme în care este implicat acesta. În ceea ce privește Republica Moldova, îl consideră pe Maia Sandu nepopulară și avertizează asupra aplicării unui „model politic ucrainean” în Republica Moldova și România, pe care îl interpretează ca un semnal negativ.
Ponta comentează și mai multe nume din politica moldovenească: califică sancționarea primarului Chișinăului, Ion Ceban, drept o luptă murdară și afirmă că l-a sprijinit personal pe Ceban să-și creeze legături cu Statele Unite. Evocă oligarhul Vlad Plahotniuc, pe care îl descrie ca inteligent, dar „prost” pentru că ar fi fost prins cu un pașaport fals în Grecia. În final, își exprimă opinia că Statele Unite ar trebui să adopte o poziție mai dură împotriva schemelor politice îndreptate împotriva adversarilor. Convorbirea se încheie cu urări de bine adresate „Poroșenko”-ului și cu intenția de a menține legătura.
Farsorii sunt Vladimir Kuznetsov și Aleksei Stolyarov, cunoscuți sub numele Vovan & Lexus. De peste un deceniu aceștia creează convorbiri în care se dau drept figuri politice sau vedete, iar materialele sunt editate pentru a scoate în relief momentele jenante sau surprinzătoare. În lista lor de „victime” apar personalități marcante: Prințul Harry, Elton John, Boris Johnson, Giorgia Meloni și diverși miniștri europeni. În 2024, duo-ul a primit Ordinul Prieteniei din partea Kremlinului, ceea ce a reaprins discuția dacă activitățile lor sunt simple sketch-uri sau părți ale unei campanii de influență mai ample. Ei susțin că nu au legături cu serviciile ruse, însă analiștii observă că uneori glumele vin însoțite de o turnură politică.
Momentul ales pentru această farsă nu pare întâmplător: România intră într-o perioadă de intensă competiție politică, iar astfel de incidente pot distrage atenția publicului de la dezbaterile esențiale. Pentru Ponta, episodul poate fi exploatat de adversari ca semn de naivitate sau ca dovadă a unui moment de judecată slabă. Mai pe larg, întâmplarea evidențiază o problemă recurentă: cât de ușor pot ajunge la lideri apelanți necunoscuți care recurg la impostură și tehnici de spoofing. Dincolo de aspectul comic, rămâne întrebarea legitimă privind securitatea comunicațiilor politice din regiune.
Ponta a făcut declarații scurte pentru presă și nu a anunțat până acum măsuri legale sau un răspuns amplu. Observatorii așteaptă să vadă dacă va trata incidentul cu umor, va contraataca public sau va rămâne reținut. Cert este că episodul l-a readus pe Victor Ponta în centrul atenției, nu printr-o inițiativă politică sau proiect public, ci pentru că a căzut în capcana pregătită de doi oameni care și-au transformat umorul, sau strategia, într-o meserie.
Farsa cu „Poroșenko” scoate în prim-plan nu doar numele Vovan & Lexus, ci și fragilitatea modului în care se poartă discuțiile importante în era apelurilor ușor falsificabile; exemplele concrete, nume precum Victor Ponta, Petro Poroșenko, Maia Sandu, Vlad Plahotniuc și referințele la Bruxelles sau Zelenski, arată că nu este doar vorba de umor, ci și de un potențial impact politic. Ce părere ai: ar trebui politicienii să-și schimbe urgent protocoalele de comunicare, sau astfel de incidente rămân simple momente de divertisment cu efect limitat?
Fii primul care comentează