Efectele majorării TVA la 21% și ale digitalizării ANAF asupra firmelor și plătitorilor de taxe din România

Reforma fiscală anunţată pentru 2026 deschide discuţii despre globalizarea veniturilor, cum va funcţiona şi ce efect va avea asupra clasei de mijloc, şi despre impozitarea progresivă, temă ce poate fi văzută atât ca oportunitate, cât şi ca risc pentru competitivitate. Vor fi analizate deduceri şi plafoane la contribuţii, iar deciziile vor modela distribuţia poverii fiscale între diferite categorii sociale.
Evenimentul transmis pe Profit.ro şi Prima News a prezentat cifre, scenarii şi propuneri de reformă care vor contura politica fiscală din următorii ani. Dezbaterea nu se opreşte la declaraţii: ea va stabili calendarul măsurilor şi costurile sociale şi economice ale ajustării.
Din perspectiva impactului economic şi social, noile măsuri pot afecta atractivitatea României pentru capitalul străin şi pot tempera consumul intern. Unele ţări europene reduc impozitele pentru a atrage investiţii; România trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a diminua deficitul şi păstrarea unui mediu competitiv pentru investiţii private.
Contextul actual este limpede şi destul de grav: deficitul bugetar pentru 2024 a atins 9, 3% din PIB, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar pentru primele şapte luni din 2025 deficitul cumulat a fost de 4, 04% din PIB, adică aproximativ 76 miliarde lei. Dezechilibrul nu provine în principal din scăderea veniturilor, ci din majorări de cheltuieli, pensii şi salarii, care au tensionat bugetul. Pe scurt, statul cheltuie mai mult decât încasează.
Perspectiva rămâne incertă. Prognozele pentru deficitul din 2025 sunt diferite: Comisia Europeană indică în jur de 8, 6% din PIB, Moody’s estimează circa 7, 8%, iar ING plasează cifra la aproximativ 7, 5%. Guvernul ţinteşte apropierea de 6% pentru 2026, însă provocările sunt importante. Printre direcţiile cu impact major s-au amintit globalizarea veniturilor (o modalitate de a impozita toate sursele de venit), discuţii privind impozitarea progresivă şi continuarea eliminării regimurilor preferenţiale.
Ca răspuns, autorităţile au implementat în 2025 un pachet de măsuri: TVA a fost majorată la 21% şi au urmat creşteri ale accizelor; creşterile viitoare ale pensiilor şi salariilor au fost suspendate până în 2026; unele facilităţi fiscale au fost eliminate; şi s-a accelerat digitalizarea proceselor fiscale prin e-Factura, e-TVA şi e-Transport. Aceste măsuri urmăresc creşterea veniturilor la buget şi reducerea evaziunii, dar produc şi efecte imediate asupra consumului şi activităţii firmelor.
2025 rămâne anul în care TVA a urcat la 21% şi în care digitalizarea ANAF a avansat semnificativ. Ce înseamnă concret asta pentru tine sau pentru companiile din IT, construcţii sau agricultură? Vor plăti mai mult sau vor găsi soluţii de adaptare?
Temele de discuţie sunt clare şi practice. Calendarul de reducere a deficitului pentru 2025–2026 rămâne central: ce măsuri concrete vor fi aplicate şi ce riscuri apar dacă România nu se încadrează, de la posibila întrerupere a unor fonduri europene până la creşterea costului finanţării. Noua realitate fiscală după august 2025 include efectele majorării TVA la 21% şi ale accizelor asupra consumului şi firmelor, plus impactul îngheţării salariilor şi pensiilor. Eliminarea facilităţilor din sectoare precum IT, construcţii sau agricultură poate modifica structura pieţei muncii şi poate influenţa deciziile de investiţii în anumite domenii.
Pentru economie şi contribuabili implicaţiile sunt substanţiale. Presiunea fiscală crescută va fi resimţită atât de companii, cât şi de persoane fizice. Eliminarea scutirilor, inclusiv a TVA redus, facilităţilor pentru salarii sau clădiri şi a tichetelor, va extinde baza de impozitare, adică vor fi impozitate mai multe activităţi şi venituri anterior exceptate. Digitalizarea ANAF poate schimba profund modul de raportare: e-Factura, e-TVA şi e-Transport vor standardiza şi accelera declaraţiile, iar pe termen mediu e posibil ca toţi contribuabilii să se confrunte cu declaraţii fiscale uniformizate. Acest lucru e bine pentru transparenţă, dar tranziţia implică eforturi administrative şi costuri pentru companii.
Anunţul se referă la măsurile fiscale şi bugetare introduse pentru 2025–2026 în România, modificările de taxe şi modernizarea digitală a ANAF; informaţiile au fost expuse într-un eveniment transmis pe Profit.ro şi Prima News. Tema readuce în prim-plan o problemă cu rădăcini istorice: tensionarea între statul providenţial şi disciplina fiscală reapare de fiecare dată când cheltuielile publice cresc, iar acum România trece printr-o nouă etapă a acestei dezbateri, similară cu ajustările fiscale observate în alte ţări europene după crize bugetare.
Digitalizarea ANAF ridică probleme practice: au redus noile instrumente digitale evaziunea? Este mediul privat pregătit pentru ritmul de implementare? Va deveni declaraţia unică obligatorie pentru toţi contribuabilii? Toate aceste întrebări vor contura modul în care cetăţenii şi companiile vor interacţiona cu ANAF în anii următori.