România poartă în prezent discuții despre fabricarea de drone împreună cu Ucraina și despre revizuirea strategiei naționale de securitate, context în care apar inițiative europene precum mecanismul SAFE, destinat finanțării înzestrării militare la scară largă.
Debatele privind apărarea și tehnologia au rădăcini vechi: după al Doilea Război Mondial și perioadele de tensiune din Est, țările Europei de Est au căutat constant soluții colective pentru securitate. Acum, în contextul conflictului din Ucraina și al amenințărilor de la graniță, colaborarea pentru producția de drone pare logică dintr-o perspectivă practică, Ucraina deține experiență directă în operațiuni cu aceste sisteme, iar România caută parteneriate și capabilități care să-i întărească apărarea. Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pe probleme de securitate, a declarat la Digi24 că administrația prezidențială a primit propuneri și observații din partea instituțiilor și universităților, iar strategia națională de securitate este în curs de reconfigurare. Această strategie nu rămâne doar la nivel teoretic: după aprobarea în CSAT va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere și vot, iar ulterior va urma un plan de implementare care va transforma orientările în măsuri concrete pentru instituțiile implicate.
Diaconescu a adăugat că România va încheia mai multe parteneriate și a menționat explicit discuțiile cu Ucraina despre producția de drone. România va participa în programul SAFE, ceea ce îi oferă acces la proiecte orientate spre apărarea națională și la garanții regionale de securitate, în special legate de sprijinul pentru Ucraina. Deciziile finale asupra proiectelor vor fi discutate într-un grup de lucru condus de prim-ministru și apoi vor trece prin CSAT înainte de a deveni operaționale.
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a luat parte prin videoconferință la reuniunea Drone Wall, organizată sub egida comisarului european pentru Apărare și Spațiu, Andrius Kubilius, la care au participat miniștri din mai multe state est-europene și Înaltul Reprezentant al UE. Subiectul central a fost inițiativa Eastern Flank Watch și proiectul Drone Wall, o rețea de tehnologii concepută pentru detectarea și neutralizarea dronelor și a altor platforme aeriene ostile. Moșteanu a insistat asupra a trei priorități: implementarea rapidă a inițiativei, valorificarea experienței Ucrainei și dezvoltarea de soluții adaptate Mării Negre, inclusiv pentru contracararea dronelor navale și protecția infrastructurilor strategice. De asemenea, el a subliniat că România este supusă unor acte de intimidare din partea Rusiei și are nevoie de astfel de inițiative pentru protejarea cetățenilor și a Flancului Estic, menținând în paralel coordonarea cu NATO.
Pe lângă declarațiile oficiale, există aspecte financiare semnificative: mecanismul SAFE al UE dispune de o capacitate de 150 de miliarde de euro pentru împrumuturi destinate proiectelor de înzestrare. Din această sumă, Polonia ar urma să contracteze 43, 7 miliarde euro, iar România 16, 7 miliarde euro. Pentru a beneficia de împrumuturi SAFE, cel puțin 65% din valoarea unui proiect trebuie atribuită firmelor din statele UE, Spațiul Economic European sau Ucraina. O sursă guvernamentală citată de Reuters estimează că, deși proiectele sunt în discuție, vor trece mai mulți ani, cel puțin șapte, până când România va dispune de un sistem de apărare antiaeriană multi-stratificat complet operațional.
Aceste planuri ridică o serie de probleme practice: necesitatea clarificării legăturii dintre planul strategic și implementare, coordonarea interinstituțională, valoarea experienței de luptă a Ucrainei pentru dezvoltarea de tehnologii testate în condiții reale și provocările specifice zonei Mării Negre, unde amenințările maritime impun soluții dedicate. În plus, dimensiunea financiară a mecanismului SAFE schimbă natura discuțiilor: nu mai e doar politică, ci intră în joc un calendar al investițiilor și al contractelor care trebuie gestionate atent pentru a respecta condițiile de eligibilitate.
Un element concret din acest context este mecanismul SAFE, menționat cu suma totală de 150 de miliarde de euro și cu alocarea de 16, 7 miliarde pentru România. Această finanțare ar putea transforma discuțiile despre parteneriate, inclusiv proiecte comune cu Ucraina pentru drone, în contracte și lanțuri de producție, însă implementarea efectivă rămâne dependentă de aprobările din CSAT, de votul Parlamentului și de existența unui plan operativ de implementare. Cum ar putea arăta pe termen scurt acest calendar: stabilirea proiectelor prin grupul de lucru al prim-ministrului, analiză și aprobare în CSAT, dezbatere parlamentară și apoi inițierea achizițiilor prin mecanismul SAFE, respectând regula celor 65% pentru partenerii eligibili. Rămâne de urmărit cum va fi valorificată experiența Ucrainei și cât de rapid se vor transforma proiectele în capabilități concrete în zona Mării Negre și pe Flancul Estic.
Crezi că parteneriatul cu Ucraina și finanțarea prin SAFE vor accelera suficient modernizarea apărării României în următorii șapte ani?
Fii primul care comentează