Pe 94 de ani se încheie o pagină importantă din istoria Bisericii greco-catolice din România: Cardinalul Lucian Mureșan a încetat din viață joi. Evenimentul readuce în prim-plan o tradiție ce leagă trecutul episcopal românesc de epoci mai recente, când figuri precum Iuliu Hossu și Alexandru Todea au influențat viața religioasă și socială a comunităților. În Blaj, loc cu încărcătură istorică deosebită pentru greco-catolici, au loc în aceste zile o serie de ceremonii care reflectă respectul față de ierarh și riturile liturgice transmise din generație în generație.
Vineri s-a realizat transferul sicriului cu trupul Preafericirii Sale Cardinal Lucian. Procesiunea a plecat de la Castelul Mitropolitan și a ajuns la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, unde corpul a fost depus. Acolo s-a celebrat Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și s-a săvârșit rânduiala Parastasului, momente care au adunat cler și credincioși pentru rugăciune și pomenire. Atmosfera a fost solemnă, conform obiceiului liturgic, iar comunitatea a respectat rânduiala prin care este însoțit cel plecat spre odihnă.
Până la înmormântare, s-a hotărât ca în toate bisericile greco-catolice clopotele să fie trase la ora 12:00. De asemenea, la toate Sfintele Liturghii, după ectenia stăruitoare și înainte de Heruvic, se va rosti ectenia morților pentru odihna veșnică a Preafericitului. Astfel de semne exterioare de comemorare sunt uzuale în calendarul bisericesc și oferă credincioșilor un cadru comun pentru a-și exprima prețuirea și rugăciunile.
Ceremonia de înmormântare este programată luni, 29 septembrie 2025, în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, începând cu ora 11.00. Evenimentul va include Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, urmată de Slujba Înmormântării. Pentru cei familiarizați cu istoria recentă a Bisericii greco-catolice din România, numele Cardinalului Lucian Mureșan se înscrie în rândul celor trei cardinali români: Iuliu Hossu, Alexandru Todea și el. Această succesiune evidențiază continuitatea unei tradiții clericale care a traversat decenii de schimbări politice și sociale.
Ritualurile anunțate și datele exacte ale slujbelor oferă un cadru clar pentru cei care doresc să participe sau să urmărească momentele liturgice. Blajul rămâne un centru spiritual important, iar Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Preasfânta Treime” este locul în care se concentrează astfel de manifestări solemne. Detalii precum orele slujbelor, traseul procesiunii și practicile liturgice fac parte din modul în care comunitatea marchează trecerea unui ierarh.
Momentul amintește de rolul pe care l-au avut personalități ca Iuliu Hossu, Alexandru Todea și Lucian Mureșan în consolidarea și păstrarea identității greco-catolice în România. Chiar dacă vremurile s-au schimbat, riturile și formele de comemorare rămân repere pentru comunitate. Prezența publică a acestor ceremonii, sunetul clopotelor la prânz și rugăciunile rostite în biserici sunt elemente care unesc generațiile.
29 septembrie 2025, ora 11.00, Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj este momentul și locul stabilite pentru ultimele rite. Pentru cei interesați, programul liturgic cuprinde Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și Slujba Înmormântării. Astfel de detalii practice permit participanților să-și planifice prezența cu respect.
Câteva date concrete: Cardinalul Lucian Mureșan a murit la 94 de ani; transferul sicriului s-a făcut vineri de la Castelul Mitropolitan la Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj; clopotele vor suna zilnic la ora 12:00 în toate bisericile greco-catolice până la înmormântare; Luni, 29 septembrie 2025, la ora 11.00, se va celebra Sfânta Liturghie și Slujba Înmormântării în catedrală. Aceste date fixează evenimentul în timp și spațiu și sunt utile celor care urmăresc etapa finală a ceremoniei.
Încheierea oferă prilejul unei reflecții asupra continuității și memoriei institutionale: numele Cardinalului Lucian Mureșan se adaugă celor doi predecesori, Iuliu Hossu și Alexandru Todea, într-un șir care spune ceva despre modul în care comunitatea greco-catolică din România își păstrează liderii și amintirile. Ritualurile din Blaj, orele liturghiei și sunetul clopotelor nu sunt doar proceduri; ele țes legături între trecutul recent și prezent, între nume istorice și viața comunității actuale. Cum credeți că vor influența aceste ceremonii percepția asupra rolului Bisericii greco-catolice în spațiul public românesc?
Fii primul care comentează