Alegerile parlamentare din Republica Moldova, programate la sfârșitul acestei săptămâni, readuc țara într-o dilemă geopolitică între influența europeană și cea rusă. Tranzițiile post-sovietice și istoria recentă au definit această problemă: suveranitatea lingvistică, orientarea economică și aspirațiile europene se împletesc cu nostalgii și mecanisme de influență externe. Pentru mulți moldoveni plecați în străinătate, inclusiv tineri care studiază sau muncesc în România, miza este clară și personală, nu doar o chestiune politică, ci de identitate și oportunități.
Daniil Baciu studiază Agronomia la Iași și provine din regiunea Bălți, o zonă profund rusificată. Spune că, în ultimii ani, politicile autorităților de la Chișinău i-au permis să-și recapete dreptul de a vorbi româna acasă, dar realitatea socială rămâne complicată: pe stradă încă întâlnești persoane care cer schimbul în rusă. Experiența sa include opt ani petrecuți la Moscova împreună cu părinții, dar asta nu-l face susceptibil propaganda pro-rusă. Pentru el, decizia la urne are consecințe palpabile: dacă forțele pro-ruse preiau puterea, se teme că resursele financiare și influența se vor îndrepta spre dincolo de Prut, iar agenda publică va reveni spre Moscova, în loc să se concentreze pe consolidarea unei economii locale sănătoase.
Mulți tineri stabiliți în România privesc scrutinul ca pe un moment decisiv. Ei urmăresc atât parcursul de aderare europeană al Republicii Moldova, cât și calitatea instituțiilor: transparență, respect pentru cetățean și stabilitate economică. Un antreprenor originar din Chișinău, stabilit la Iași de zece ani, vorbește despre presiunea diferită pe care o resimte acum: dacă decizia publică rămâne ambivalentă, direcția țării poate oscila din nou. Diaspora a jucat până acum un rol important prin vot, contribuind la traiectoria pro-europeană, dar acel drum rămâne fragil.
La acest scrutin candidează 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru independenți. Mesajele tinerilor par să insiste pe două teme: necesitatea unor instituții funcționale care să apere interesele cetățenilor și importanța unei decizii ferme, care să nu permită revenirea unor forțe care ar putea submina parcursul european. Unii consideră promisiunile multor partide pompoase, însă nu toate dispun de sensul sau capacitatea de a le transforma în realitate.
Pe de altă parte, unii amintesc avantajele trăite în străinătate: instituții mai solide, transparență și respect pentru contribuabil. Aceste experiențe îi determină să își dorească aceleași standarde acasă și să încurajeze o prezență ridicată la vot, pentru ca direcția politică viitoare să fie clară și previzibilă.
Alegerile de acum nu sunt doar despre cifre și formațiuni politice: sunt despre ce fel de societate și economie vor avea tinerii moldoveni în anii ce vin. Trebuie reținut că deciziile de pe buletinul de vot pot influența calendarul de aderare și relațiile externe, elemente care afectează munca, studiul și viața de zi cu zi a celor plecați. Nu este vorba numai de nostalgii istorice sau emoții geopolitice; e vorba și de gestionarea fondurilor publice, de transparență și de oportunități economice reale.
Tema acestor alegeri apare ca o probă pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova și pentru reziliența instituțiilor în fața presiunilor externe. Sunt în competiție 15 partide, patru blocuri și patru candidați independenți. Cum vor aprecia alegătorii factorii de limbă, identitate și beneficii economice concrete? Crezi că diaspora poate păstra direcția pro-europeană printr-o participare mai activă la vot?
Fii primul care comentează