Un medic cardiolog atrage atenția asupra legăturii dintre băuturile energizante și creșterea riscului de idei sau tentative suicidare, avertizând în special asupra tinerilor care le consumă frecvent. Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, fost președinte al Societății Române de Cardiologie și fondator al Clinicii Cardiomedic, descrie motivele pentru care aceste băuturi ridică îngrijorări din punct de vedere medical și psihologic, referindu-se și la o meta-analiză publicată în iunie 2025 pe mdpi.com care a inclus 1, 5 milioane de participanți.
Preocuparea față de energizante nu este nouă. De-a lungul timpului, stimulentele au fost privite fie ca un aliat al vigilenței, gândiți-vă la cafea și la obiceiul social al consumului acesteia, fie ca un factor de risc când sunt combinate cu alți stimulenți sau folosite în exces. Studiul recent însă aduce dovezi clare: chiar și un consum redus de băuturi energizante, între una și zece pe lună, a fost asociat cu o creștere semnificativă a ideilor și tentativelor suicidare. Asta sugerează că problema nu dispare odată cu dozele „mici”, nu e vorba doar de cantitate.
Surprinzător, aceeași analiză plasează cafeaua la pol opus: un consum mare de cafea pare legat de o reducere a riscului suicidar. Cercetătorii au observat un efect protector semnificativ la persoanele care consumă peste 60 de cești pe lună, ceea ce indică faptul că nu toți stimulanții produc aceleași efecte în organism și în creier. Diferențele dintre compoziția băuturilor energizante și cea a cafelei, tipuri de stimulente adiționale, cantitatea de zahăr, adaosuri diverse, pot justifica efectele divergente.
Dr. Tatu-Chițoiu explică și mecanismele prin care energizantele pot afecta starea psihică: conțin stimulente suplimentare care, pe lângă cofeină, pot amplifica anxietatea și agitația, iar zahărul în exces poate favoriza stări emoționale negative. În consultații, medicul a întâlnit mulți tineri cu probleme cardiace sau alte afecțiuni, numeroși recunoscând consum frecvent de energizante. Riscul nu este uniform: adolescenții sunt deosebit de sensibili, debutul problemelor apare adesea sub forma depresiei, anxietății și a scăderii performanței școlare. Bărbații par a fi expuși unui risc mai mare decât femeile, posibil datorită unor diferențe sociale și comportamentale care pot conduce la impulsivitate și acțiuni riscante. În plus, consumul de energizante este frecvent asociat cu fumatul, alcoolul sau utilizarea de substanțe interzise, combinații care sporesc riscul de tulburări mintale.
Cofeina rămâne un subiect controversat. Este cel mai utilizat stimulant psihotrop la nivel mondial, consumat zilnic de aproximativ 80% din populație. Studiile oferă rezultate mixte: unele indică efecte protectoare asupra dispoziției, altele semnalează un risc crescut de depresie și suicid. Meta-analiza menționată a pornit tocmai din această ambivalență, încercând să clarifice legătura dintre consumul de cafea și energizante și riscul de tentative sau idei suicidare. Rezultatele pun în gardă în special în privința energizantelor, în timp ce pentru cafea se observă tendința opusă la consumuri mari.
Datele concrete din studiu au relevanță pentru politicile de sănătate publică: relația dintre băuturile energizante și riscul suicidar pare a fi una liniară, pe măsură ce consumul crește, riscul se majorează, iar pentru cafea efectul protector devine vizibil doar la consumuri ridicate, peste 61 de căni pe lună. Aceasta generează întrebări practice despre recomandări, reglementare și campanii informative, mai ales în școli și în rândul tinerilor. Medicul subliniază necesitatea unor politici care să limiteze accesul și promovarea băuturilor energizante pentru adolescenți și să aducă în atenție riscurile asociate cu alte obiceiuri nocive.
Studiul din iunie 2025 pe mdpi.com, care a inclus 1, 5 milioane de participanți, arată o asociere clară între energizante și un risc crescut de idei și tentative suicidare, chiar și pentru 1–10 băuturi pe lună. În aceeași analiză, consumul de peste 60 de cești de cafea pe lună a fost legat de o reducere semnificativă a riscului. Aceste cifre ridică întrebări cu privire la modul în care reglementăm, informăm și intervenim în comunități pentru a proteja grupurile vulnerabile, în special adolescenții. Profesioniștii din sănătate publică, educație sau mediul familial pot folosi aceste date pentru a adapta mesaje clare și bazate pe dovezi. Ce măsuri crezi că ar fi potrivite pentru a reduce consumul de energizante în rândul tinerilor?
Fii primul care comentează