Starea persoanelor fără adăpost din Europa Centrală și de Sud-Est rămâne o provocare structurală, iar un studiu recent efectuat în cinci țări scoate la iveală dificultățile legate de locuire și acces la servicii medicale. Cercetarea SOLACE-CEE, realizată primăvara aceasta în Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria și România, îmbină date statistice cu interviuri aprofundate pentru a contura o imagine nuanțată a situației celor care trăiesc la marginea societății.
Investigația a inclus 265 de respondenți, între indivizi și capi de gospodărie, iar echipele locale au derulat zeci de interviuri cu persoane afectate și furnizori de servicii sociale și medicale. Astfel s-au combinat cifrele cu mărturiile de viață care explică persistența problemelor: locuire precarizată, sănătate fizică și mentală afectată, discriminare sistemică și acces restrâns la servicii. Din eșantion au făcut parte 279 de minori, reprezentând 43% din persoanele menționate, iar până la 70% dintre familiile cu copii erau conduse de un singur părinte. Statistica evidențiază clar prevalența excluziunii locative: 45% locuiesc în adăposturi, 23% în structuri temporare, doar 15% în locuințe convenționale, iar una din zece gospodării nu are nicio formă de acoperiș, cifre care ilustrează urgent nevoia unor soluții concrete.
Pe plan economic situația este la fel de dificilă. Doar 15% dintre respondenți au un loc de muncă formal, 20% nu au niciun venit, iar 53% se bazează pe beneficii sociale. Diferențele de gen sunt evidente: 35% dintre femei au doar studii primare sau deloc, în comparație cu 5% dintre bărbați. Aceste date arată de ce reintegrarea pe piața muncii rămâne anevoioasă și cum sărăcia se transmite între generații.
Sănătatea fizică și prevenția sunt alte domenii cu deficit pronunțat: 61% dintre respondenți au raportat cel puțin o problemă de sănătate, 34% nu pot munci din cauza stării de sănătate, iar 46% au fost spitalizați în ultimii doi ani. Consulturile preventive lipsesc în practică pentru mulți, 40% declarând că nu participă la controale medicale. În plus, sănătatea mintală este grav afectată: 80% au trecut prin evenimente traumatice, jumătate au suferit abuzuri în copilărie sau la maturitate, iar mult peste jumătate au locuit cu cineva care consuma substanțe. Aceste realități se interconectează și se autoalimentează, complicând intervențiile sociale și medicale.
Discriminarea rămâne o piedică constantă în accesul la servicii. Un sfert dintre respondenți au întâmpinat refuzuri când au încercat să acceseze servicii medicale, iar 40% au fost tratați cu lipsă de respect în sistemul de sănătate. Mulți dintre chestionați nu au rețele sociale sau persoane la care să apeleze pentru sprijin, iar în special bărbații cu perioade îndelungate de lipsă a adăpostului raportează o izolare socială accentuată.
Interviurile cu profesioniștii din domeniu au subliniat necesitatea unor finanțări stabile și flexibile, o mai bună coordonare între serviciile sociale și cele medicale, consolidarea competențelor profesionale și aplicarea unor abordări centrate pe traumă. S-a accentuat implementarea principiilor Housing First, o strategie care prioritizează oferirea unei locuințe stabile înaintea altor intervenții. Birocrația excesivă și lacunele legislative au fost identificate și ele ca obstacole majore în calea unor răspunsuri eficiente.
SOLACE-CEE este primul proiect pilot comun din regiunea CEE care integrează în mod explicit serviciile medicale și cele sociale pentru persoanele fără adăpost. Proiectul, finanțat prin Fondul Social European Plus, reunește șapte organizații din cinci țări: Nadácia DEDO și Všetci pre rodinu (Slovacia), Health and Social Development Foundation (Bulgaria), Fundația Housing First Polonia, Casa Ioana (România), Metropolitan Research Institute din Budapesta și Hungarian Charity Service of the Order of Malta (Ungaria). Raportul rezultat oferă o bază empirică pentru proiectarea unor servicii mai bine coordonate, capabile să răspundă complexității nevoilor, de la locuire și sănătate, până la suport psihosocial și incluziune economică.
Datele din studiul SOLACE-CEE evidențiază necesitatea unei schimbări de paradigmă: intervențiile fragmentate nu sunt suficiente când problemele sunt interconectate. Finanțări predictibile, cooperare interinstituțională și servicii sensibile la traume sunt pași care pot îmbunătăți situația. Birocrația și absența unor cadre legislative coerente rămân însă provocări pe termen scurt și mediu. Mai multe detalii și rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul proiectului, solace-cee.eu.
Proiectul reprezintă un exemplu rar de inițiativă regională coordonată, dar implementarea la scară largă va depinde de voința politică și de alocarea resurselor. Studiul furnizează cifre esențiale, nume de organizații și recomandări practice care pot orienta orice plan de intervenție pentru perioada următoare. Crearea unor servicii integrate, inspirate din Housing First și care tratează traumele ca element central, pare a fi cea mai promițătoare cale, dar va necesita investiții și reforme legislative susținute. Consideri că autoritățile din țara ta ar trebui să prelungească finanțările pentru astfel de proiecte?
Fii primul care comentează