În Bavaria, un cuplu e judecat pentru că ar fi comercializat receptoare modificate ce permiteau accesul la canale pay-TV fără abonament, iar dosarul readuce în discuţie vechea problemă a pirateriei TV care afectează industria.
Pirateria TV nu este o noutate: încă din epoca cablurilor au existat metode de evitare a plăţii pentru conţinut, iar apariţia streamingului a generat alte variante ale aceleiaşi tentaţii. În Germania, unde mulţi încearcă să scape de plata pentru programe TV, iar presa tabloidă speculează frecvent pe subiect, au apărut recent tot mai multe anunţuri despre acţiuni împotriva reţelelor care difuzează ilegal canale plătite. La două săptămâni după ce platforma DAZN a anunţat că a destructurat o schemă internaţională de piraterie, pe rolul unei instanţe din Landshut a intrat un proces suficient de spectaculos încât să reaprindă discuţia.
Procurorii afirmă că inculpaţii ar fi comis peste 4.600 de fapte încadrate ca fals informatic între 2014 şi 2019 şi că au produs prejudicii societăţilor de tip pay-TV, precum Sky, estimate la câteva milioane de euro. Conform relatărilor din presă, cei doi ar fi vândut receptoare modificate la aproximativ 200 de euro bucata, plus o taxă anuală de 50 de euro pentru „utilizarea contului”. Pe aceste aparate ar fi fost disponibile, pe lângă programele Sky, şi alte servicii cu plată, precum Netflix sau MagentaSport, ceea ce complică dimensiunea economică şi juridică a afacerii, practic, un pachet piratat ce includea mai multe platforme, nu doar un canal izolat. Tabloidele au denumit astfel de echipamente „receptoare ruseşti”, o etichetă atractivă pentru un titlu, dar în instanţă contează probele şi numărul faptelor.
La primul termen, inculpaţii au refuzat să facă declaraţii, iar apărarea a cerut ulterior o discuţie juridică pentru clarificări, rezultatul acesteia nu a fost făcut public. Procesul trebuie să lămurească atât responsabilităţile exacte, cât şi cuantumul prejudiciului. Dincolo de persoanele şi sumele implicate, procesul scoate în evidenţă două probleme recurente în astfel de scandaluri: dificultatea urmăririi reţelelor de distribuţie ilegală şi modul în care tehnologia facilitează extinderea accesului neautorizat la conţinut plătit.
Acest caz aminteşte de acţiunile recente ale unor platforme precum DAZN, care au raportat succese împotriva reţelelor de piraterie, dar ilustrează şi cât de profitabilă poate fi piaţa paralelă a accesului la conţinut audiovizual. Dosarul din Landshut este un exemplu local al unei probleme globale: metodele de ocolire a sistemelor de plată se dezvoltă, iar legislaţiile şi procedurile judiciare încearcă să ţină pasul. În practică, cifrele din acest dosar, peste 4.600 de acte reclamată şi un prejudiciu estimat la milioane, vor fi elementele cheie în hotărârea instanţei.
Cazul din Landshut, cu acuzaţiile, preţurile receptoarelor şi intervalul 2014–2019, evidenţiază miză economică şi tehnică a pirateriei TV. Crezi că măsurile luate de platforme precum DAZN sau deciziile instanţelor sunt suficiente pentru a descuraja astfel de reţele?
Fii primul care comentează