Meciul dintre Rapid și Hermannstadt, disputat în Giulești, a reaprins polemicile legate de faze care ar fi putut fi sancționate cu lovituri de pedeapsă, iar disputa a fost transmisă pe Digi Sport 1 și prin platformele video ale postului. De la debutul SuperLigii moderne până în prezent, fotbalul românesc a generat frecvent discuții despre hotărârile arbitrilor și intervențiile VAR, iar partida de luni seară a readus în discuție aceleași chestiuni: cum se interpretează jocul cu mâna, când intenția e evidentă și în ce măsură influențează camerele deciziile de la marginea terenului.
Finalul primei reprize al întâlnirii Rapid – Hermannstadt a fost unul tensionat. În minutul 45+1, Cristi Manea a executat un aut lung, iar Lars Kramer a deviat mingea cu capul înapoi. Balonul a lovit mâna lui Selimovic și giuleștenii au cerut penalty. Arbitrul Adrian Cojocaru nu a dictat lovitură de pedeapsă, iar oficialii VAR, Iulian Dima și Claudiu Marcu, nu au semnalat necesitatea unei intervenții. Momentul a fost surprins în reluările televizate difuzate de Digi Sport 1, iar suporterii au putut urmări scena și pe site-ul digisport.ro, care a oferit acoperire live video și text.
Nu este pentru prima dată când Rapid sesizează asemenea situații. Clubul a semnalat alte opt faze sau, cel puțin, are un istoric constant de solicitări de penalty în acest sezon. În etapa 1, la meciul Rapid – FC Argeș (2-0), giuleștenii au cerut penalty pentru o intervenție asupra lui Petrila, însă arbitrul Horațiu Feșnic a considerat că nu a fost lovitură de pedeapsă. În etapa 4, la Rapid – Botoșani (2-1), au fost semnalate două momente: în minutul 19 Pavlovic ar fi tras de tricoul lui Onea în zona umărului, iar în minutul 88 Petro a avut un duel cu Dobre în care s-a susținut că fundașul i-a atins glezna. În etapa 5, la Oțelul – Rapid (1-1), giuleștenii au cerut penalty în minutul 75 pentru o minge deviată în brațul lui Zhelev după o acțiune a lui Hazrollaj. În etapa 8, la Rapid – UTA (2-0), la finalul primei reprize Petrila a căzut în careu după un impuls din partea lui Țuțu și s-a solicitat o lovitură de pedeapsă care nu a fost acordată. În etapa 9, la Rapid – U Cluj (0-0), giuleștenii au contestat o intervenție asupra lui Antoine Baroane, considerând că faultul lui Jonathan Cisse s-a produs în interiorul careului, iar ulterior au reclamat și hențul lui Andrei Artean la execuția lui Tobias Christensen.
Toate aceste momente sunt consemnate în cronici și materiale video difuzate de canalele care au transmis partidele. Repetiția acestor faze ridică semne de întrebare asupra consecvenței deciziilor arbitrilor și a arbitrajului video din SuperLiga. Dincolo de latura tehnică a regulamentului, rămâne problema percepției cluburilor și a suporterilor: când un club se simte defavorizat de mai multe ori într-un sezon, se amplifică nerăbdarea și sensibilitatea la orice atingere petrecută în careu.
Finalul meciului Rapid – Hermannstadt reprezintă, astfel, încă un episod în seria disputelor privind penalty-urile cerute și neacordate. Cazurile menționate includ nume, etape și minute precise: Rapid – FC Argeș, etapa 1, minutul 45; Rapid – Botoșani, etapa 4, minutele 19 și 88; Oțelul – Rapid, etapa 5, minutul 75; Rapid – UTA, etapa 8, finalul primei reprize; Rapid – U Cluj, etapa 9, minutul 88. Arbitrul central al partidei cu Hermannstadt a fost Adrian Cojocaru, iar VAR a fost asigurat de Iulian Dima și Claudiu Marcu. Meciul a fost transmis pe Digi Sport 1 și pe platformele digi, iar abonații Digi România au putut urmări și în aplicația Digi Sport.
Astfel de situații pun față în față regulile scrise și aplicarea lor practică pe teren. Exemplele din acest sezon, jucători precum Petrila, Onea, Petro, Zhelev sau Selimovic, minute exacte și hotărâri ale unor arbitri desemnați, ilustrează cât de importante sunt detaliile: poziția brațului, reluările video sau comunicarea dintre central și camera VAR. Arbitrajul video a fost introdus pentru a reduce erorile evidente, dar uneori aduce și subiectivitate, deoarece regulile nu sunt întotdeauna clare în aplicare. Ar fi utilă o clarificare oficială a criteriilor utilizate în astfel de situații și o comunicare mai detaliată cu publicul, pentru ca dezbaterea să nu rămână doar la nivel de simpatii sau nemulțumiri.
Ce părere ai despre intervențiile VAR și modul în care sunt tratate fazele de mână în careu în SuperLiga?
Fii primul care comentează