Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, apreciază că pachetul legislativ referitor la pensiile magistraților nu va trece de verificarea constituționalității, iar o eventuală respingere a acestor modificări ar constitui o înfrângere pentru guvernul în exercițiu. Legea statutului magistraților a provocat de-a lungul timpului discuții intense în România, pornind de la dezbateri privind independența justiției până la comparații cu practici din alte țări europene, precum Franța, unde schimbările legislative sunt, de regulă, precedate de studii de impact și analize aprofundate.
Zegrean le-a spus celor de la Digi24 că deciziile Curții Constituționale sunt, în mod obișnuit, obligatorii din momentul publicării în Monitorul Oficial, deci și pentru judecătorii Curții. El amintește că au existat cel puțin trei tentative anterioare de a introduce dispoziții similare privind pensiile magistraților, dar acele proiecte au fost respinse. Din acest motiv, afirmă el, o lege declarată neconstituțională nu poate fi pur și simplu reintrodusă într-un alt act normativ pentru a ocoli hotărârea Curții.
Fostul magistrat sugerează totuși că modificările sunt posibile, dar doar cu precauție. În ultimii cinci ani, statutul judecătorilor a fost modificat de trei ori, iar acest flux continuu de schimbări generează insecuritate: un magistrat care se prezintă la serviciu cu teama că i se va tăia pensia sau salariul nu își poate îndeplini liniștit atribuțiile. Zegrean subliniază că statutul unei profesii nu ar trebui schimbat frecvent și fără consultări. El consideră că magistrații nu au fost consultați în această etapă și citează Franța ca exemplu de bune practici, unde, spune el, adoptarea unei legi poate dura doi-trei ani tocmai pentru a permite analize detaliate și studii de impact.
Pe fond, legea aflată miercuri, 24 septembrie, în dezbaterea Curții Constituționale face parte dintr-un al doilea pachet de măsuri adoptat de Guvern, menit să reducă deficitul bugetar. Propunerea introduce criterii noi de pensionare pentru magistrați, vârsta de 65 de ani sau 35 de ani de activitate, și o formulă nouă de calcul a pensiilor. Aceste dispoziții urmăresc ajustarea cheltuielilor bugetare, dar ridică întrebări privind respectarea principiilor constituționale și modul în care schimbările afectează independența și stabilitatea carierei magistraților.
Practic, dacă Curtea va aprecia legea ca fiind neconstituțională, Guvernul va pierde o bătălie legislativă importantă în ceea ce privește reforma pensiilor magistraților. Dacă, dimpotrivă, textul va trece de controlul constituționalității, urmează provocarea implementării: cum vor fi aplicate noile reguli, ce efecte bugetare reale vor apărea și în ce măsură sunt respectate procedurile de consultare profesională. Dezbaterea de la CCR nu este doar o problemă juridică, ci și de politică publică: echilibrul între ajustarea cheltuielilor și protejarea unui statut profesional esențial pentru funcționarea justiției.
Legea privind pensiile magistraților și data dezbaterii la Curtea Constituțională, 24 septembrie, rămân repere importante în acest dosar. Discuția scoate în evidență tensiunea dintre necesitatea controlării deficitului bugetar și obligația instituțiilor statului de a respecta dispozițiile constituționale și procedurile de consultare. În Franța, procedurile lente și studiile de impact sunt o practică; în România, modificările frecvente ale statutului magistraților au creat instabilitate. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor ajusta ritmul și modalitatea reformelor pentru a evita viitoare conflicte constituționale.
Curtea Constituțională va stabili dacă modificările propuse pot intra în vigoare, iar repercusiunile politice și administrative vor depinde în mare măsură de această decizie. Cum vor reacționa guvernul, Parlamentul și magistratura la o eventuală respingere rămâne o întrebare deschisă. Ce ar trebui să primeze, după părerea dumneavoastră: măsuri bugetare imediate sau proceduri legislative mai lente, dar mai incluzive și consultative?
Fii primul care comentează