O rețea finanțată din Rusia plătește moldoveni pentru a difuza propagandă pro-Kremlin, a răspândi informații false și a organiza sondaje ilegale înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Investigația BBC a scos la iveală legături cu oligarhul Ilan Șor și cu ONG-ul Evrazia, ambele vizate de sancțiuni ale SUA, Marii Britanii și UE, și a reușit să infiltreze rețeaua prin intermediul unei jurnaliste sub acoperire.
Încă de la început, munca aceasta amintește de „manualele” de influență folosite anterior: oameni recrutați prin seminarii online, instruiți să creeze o aparență de spontaneitate pe rețele, remunerați pentru a construi impresii favorabile Moscovei. Jurnalista care s-a recomandat drept Ana a făcut parte din cele 35 de persoane convocate la întâlniri cu titluri ciudate, menite să atragă și să selecteze voluntarii: Cum să ajungi din bucătăria ta lider național, de exemplu. Cei acceptați au trecut prin teste periodice. Partea practică a apărut rapid: după triere, coordonatoarea rețelei, Alina Juc, originară din Transnistria, a contactat-o pe Ana și i-a oferit un mic salariu lunar, 3.000 de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 170 de dolari, pentru a publica materiale pe TikTok și Facebook înainte de alegeri. Plata ar fi trebuit efectuată prin Promsvyazbank, o bancă rusă sancționată, asociată cu Ministerul Apărării de la Moscova și cu unele afaceri ale lui Ilan Șor.
Instrucțiunile primite de recruți combinau tehnici moderne cu strategii tradiționale de manipulare. Li s-a cerut să folosească ChatGPT pentru a genera conținut, dar cu atenția de a nu exagera cu AI, pentru ca postările să pară autentice. La început, temele erau neutre sau istorice, patriotice: figuri moldovenești de referință. Ulterior, tonul a alunecat spre mesaje explicit politice și calomnioase. Ana a primit sarcini precise: să promoveze acuzații nefondate, presupuse planuri de fraudare a alegerilor de către guvern, ideea că aderarea la UE ar transforma cetățenii în membri ai comunității LGBTQ+ și chiar afirmații grave la adresa președintei Maia Sandu, inclusiv legături cu traficul de copii. Mesajele din canalele de comunicare internă solicitàu și hashtaguri concrete precum trafic de copii și sclavie sexuală, iar lista de fraze sugerate conținea afirmații de genul Regimul Sandu folosește copiii ca monedă vie și SanduPAS este implicat în traficul de persoane.
Rețeaua nu s-a limitat la dezinformare online. Alina Juc a plătit, în numerar, 200 de lei pe oră (circa 12 dolari) pentru realizarea de sondaje neoficiale pe stradă în Chișinău. Recruții au fost instruiți nu doar cum să pună întrebări, ci și cum să influențeze răspunsurile și să înregistreze discret persoanele care declarau susținere pentru formațiuni pro-ruse. Motivația invocată de coordonatoare era prevenirea falsificării votului, însă modul de lucru sugerează că acele înregistrări și sondaje erau menite să fie folosite ca „dovezi” în campanii de delegitimare, în cazul în care partidul de guvernământ ar fi câștigat. Rezultatele unor sondaje false, prezentate online, arătau o scădere a susținerii pentru partidul de guvernare; însă sondajele oficiale indicau că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu, rămâne înaintea Blocului Electoral Patriotic, pro-rus.
Legăturile cu Ilan Șor au reprezentat unul dintre punctele cheie ale anchetei. Șor, un oligarh refugiat la Moscova, este sancționat de SUA pentru operațiuni de influență legate de Kremlin, de Marea Britanie pentru corupție și de UE pentru rolul în proteste antiguvernamentale violente cu efect destabilizator. BBC a mai identificat conexiuni cu ONG-ul Evrazia, care anul trecut a fost acuzat de corupere a alegătorilor în favoarea votului împotriva aderării la UE și care a primit sancțiuni din partea SUA, Marii Britanii și UE. Fotografii cu Alina Juc apar pe site-ul Evrazia, iar unul dintre grupurile de Telegram în care a fost introdusă Ana purta numele Evrazia leaders. Ministerul britanic de Externe a afirmat că Evrazia acționează în Moldova în numele lui Ilan Șor pentru a destabiliza democrația. Nici Ilan Șor, nici Evrazia nu au comentat pentru BBC.
Impactul operațiunii pe TikTok a fost parțial cuantificat: rețeaua investigată include cel puțin 90 de conturi, dintre care unele se prezintă drept instituții media, și a generat mii de videoclipuri cu peste 23 de milioane de vizualizări și 860.000 de aprecieri începând din ianuarie. Estimările grupului Digital Forensic Research Lab sugerează că cifrele reale ar putea fi mai mari, ajungând până la peste 55 de milioane de vizualizări și 2, 2 milioane de aprecieri. Oficialii de la Chișinău au remarcat schimbarea tacticii: în 2024, campania lui Ilan Șor punea accent pe bani; în acest an, accentul s-a mutat pe dezinformare, după cum a declarat șeful poliției moldovene, Viorel Cernăuțeanu. Platformele au reacționat parțial: TikTok a anunțat măsuri sporite de securitate înainte de alegeri și că combate comportamentele înșelătoare. Meta nu a răspuns solicitărilor de comentariu. Ambasada Rusiei la Londra a respins acuzațiile de implicare în operațiuni de dezinformare, acuzând, la rândul ei, Uniunea Europeană de interferență în alegerile din Moldova.
Acest caz evidențiază cum instrumente digitale, bănci sancționate și organizații politice sau civice pot colabora pentru a modela percepțiile electorale. Există nume precise: Ilan Șor, Evrazia, Alina Juc, Promsvyazbank; există cifre: 3.000 de lei lunar pentru postări, 200 de lei pe oră pentru sondaje, milioane de vizualizări pe TikTok; și există o dată importantă, 28 septembrie, când votul cetățenilor va pune la încercare aceste narative. Aceste elemente scot în relief nu doar modul în care se încearcă influențarea opiniei publice, ci și vulnerabilitățile instituțiilor media și ale rețelelor sociale în fața campaniilor coordonate. Cum crezi că ar trebui să răspundă autoritățile și platformele pentru a proteja integritatea procesului electoral?
Fii primul care comentează