România intenționează un deficit bugetar de 3, 3% din PIB: efecte asupra economiei și comparație cu Italia

Comparația cu Italia ilustrează importanța pragului de 3% din PIB în cadrul regulilor UE. În cazul Italiei, reducerea sub acest nivel ar permite Romei să iasă din procedura pentru deficit excesiv deschisă în 2024, o procedură menită să oblige statele cu deficite mari să-și stabilizeze finanțele publice. Pentru România, apropierea de pragul de 3% ar însemna revenirea la discipline bugetare mai stricte și, posibil, costuri de finanțare mai scăzute pe piețele internaționale.
Imaginea recentă este însă mai complexă. România a încheiat anul precedent cu un deficit de 9, 3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru anul curent, oficialii avertizează că deficitul ar putea rămâne peste 8%, în ciuda faptului că bugetul propus la începutul anului pleca de la o țintă de 7%. Diferența dintre plan și realitate reflectă fie venituri sub prognoză, fie cheltuieli mai mari, fie ambele, iar acest dezechilibru subminează credibilitatea pe termen mediu a politicilor fiscale.
România intenționează să reducă deficitul bugetar: ce implicații are asta pentru economie și cum se poziționează față de vecini. Executivul a stabilit pentru acest an un deficit de 3, 3% din PIB, ușor sub cele 3, 4% promise anul trecut, iar pentru anul următor ținta este de 2, 8% din PIB. Majorarea încasărilor fiscale a alimentat speranța că deficitul ar putea fi chiar mai mic decât estimarea inițială, potrivit Reuters.
Sintetizând, cifrele oficiale semnalează o corecție modestă, dar evoluția efectivă a deficitului va depinde de dinamica veniturilor fiscale și de deciziile privind cheltuielile publice. România pornește anul cu o țintă mai prudentă decât anul anterior, însă istoricul recent, deficitul de 9, 3%, rămâne un reper greu de ignorat. Acest echilibru între ambițiile bugetare și realitățile economice va hotărî cât de repede se poate restaura stabilitatea fiscală, în același mod în care Italia încearcă să iasă din procedura europeană dacă reușește reducerea sub 3%.
România are 3, 3% ca obiectiv pentru 2025, iar diferența față de anul trecut (9, 3%) arată amploarea deteriorării situației fiscale. Țintele sunt fezabile doar dacă veniturile din taxe se mențin sau cresc și dacă cheltuielile sunt gestionate strict. Urmăriți datele și cifrele când participați la dezbateri politice: sumele și procentele determină ce politici sunt realizabile. Cum credeți: guvernul poate transforma obiectivul de 3, 3% într-o realitate durabilă sau încă suntem departe de o corecție credibilă?