Despre cine, ce și unde: recent, președintele american Donald Trump a cerut predarea bazei aeriene Bagram, iar purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a respins această cerere, invocând angajamentele luate de SUA prin Acordul de la Doha și respectarea suveranității Afganistanului.
Bagram nu este doar o pistă marcată pe hartă; are o istorie semnificativă în epoca modernă a Afganistanului, reprezentând unul dintre cele mai importante noduri logistice utilizate de forțele americane înainte de retragerea din 2021. După plecarea trupelor SUA, talibanii au preluat controlul bazei, pe care forțele americane o modernizaseră în timpul prezenței lor. La patru ani de la retragere, cererea lui Trump privind predarea bazei a fost respinsă ferm de autoritățile talibane. Zabihullah Mujahid a transmis pe contul său de X că Afganistanul urmărește o politică externă axată pe economie și pe relații constructive cu toate statele, bazate pe interese reciproce, solicitând Statelor Unite să adopte o atitudine realistă și rațională. El a subliniat că, în toate discuțiile bilaterale, talibanii au afirmat constant că independența și integritatea teritorială a Afganistanului sunt prioritare.
Mujahid a făcut referire directă la Acordul de la Doha, menționând că acesta prevedea angajamentul Statelor Unite de a nu folosi forța, de a nu amenința integritatea teritorială sau independența politică a Afganistanului și de a nu se implica în treburile interne ale țării. Pe acest temei, reprezentantul taliban a cerut Washingtonului să respecte ceea ce a promis în 2020. Până în prezent nu au fost clarificate detaliile despre eventuale discuții anterioare dintre oficialii americani și cei afgani privind viitorul bazei, iar declarațiile publice au mai degrabă caracter politic decât cel al unor negocieri concrete. În replică, Trump a adoptat un ton amenințător, sugerând că talibanii ar putea, în anumite circumstanțe, să accepte revenirea forțelor americane, ipoteză care însă a fost respinsă de talibani.
Această confruntare verbală ridică întrebări simple, dar fundamentale: ce înseamnă, în practică, respectarea pe termen lung a Acordului de la Doha și cum pot fi armonizate interesele de securitate ale Statelor Unite cu suveranitatea recunoscută a Afganistanului? Bagram simbolizează mai mult decât o facilitate militară: reprezintă un punct în care se intersectează istoria, angajamentele diplomatice și preocupările strategice contemporane. Accentul pus de talibani pe importanța independenței și integrității teritoriale sugerează că orice soluție pentru utilizarea bazei va necesita negocieri precise și concesii politice, nu doar presiuni externe sau declarații la distanță.
Bagram, Acordul de la Doha și data retragerii din 2021 se conturează aici ca repere clare ale unei dispute care nu este doar tehnică, ci ține de interpretarea angajamentelor și de încredere reciprocă. Cum apreciați reconcilierea dintre angajamentele scrise și realpolitik în gestionarea unor obiective strategice precum Bagram?
Fii primul care comentează