Economia României arată clar că episodul de stagnare al salariilor reale devine mai frecvent: cine, ce și unde, datele INS indică că, în iulie, puterea de cumpărare a gospodăriilor din România a scăzut, influențată atât de avansul modest al salariului nominal, cât și de o inflație puternică la început de vară.
Salariul mediu net a scăzut în iulie la 5.517 lei (aproximativ 1.088 euro), marcând o reducere lunară de 3, 0% și una anuală de 2, 4%, deși exprimat în euro se constată o creștere de 3, 2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest paradox nu este neașteptat: aprecierea monedei reduce presiunea asupra prețurilor la import și favorizează conversia în euro, dar nu garantează protecția puterii de cumpărare interne când inflația accelerează. Inflația a urcat la 7, 68% anual în iulie, impact major fiind generat de majorarea cotei TVA, care şi-a resimţit rapid efectele în coșul de consum.
Comisia Națională de Prognoză anticipează că salariile medii vor crește mai încet decât inflația în 2024 și 2025, ceea ce ar conduce la o degradare treptată a salariilor reale cu 0, 4% în 2024 și cu 0, 3% în 2026. La acestea se adaugă șocuri pe partea ofertei: liberalizarea pieței de energie în august, creșterile de accize și TVA aplicate tot din august, precum și așteptări inflaționiste mai ridicate. Totodată, înghețarea salariilor și pensiilor publice pe doi ani consecutivi (2025–2026) va amplifica efectul negativ asupra veniturilor populației.
Sectorul privat nu rămâne neafectat: într-un context economic fragil, majorările nominale din privat sunt prognozate a fi mai modeste. Chiar dacă inflația s-ar tempera în a doua jumătate a lui 2026, efectele unei inflații de două cifre în cei doi ani precedenți vor lovi puternic bugetarii și pensionarii, iar tensiunile sociale sunt probabile.
Privind pe sectoare, evoluțiile sunt neuniforme. În trei sectoare publice majore, administrație publică, învățământ și sănătate, salariile în iulie 2025 au consemnat deja scăderi reale anuale: -7, 5% în administrație, -7, 0% în învățământ și -5, 0% în sănătate. Salariile din administrație și învățământ au rămas aproape nemodificate față de iulie 2024, în timp ce sectorul sănătății a raportat, per ansamblu, o creștere nominală de 5, 1% y/y, probabil susținută de majorări ale remunerațiilor în segmentul privat al serviciilor medicale.
În industrie situația este diferită: salariul mediu net din industrie a crescut cu 8, 7% y/y, rezultând un mic câștig real de 0, 7% y/y. Cea mai accentuată creștere a fost în fabricarea echipamentelor pentru transport, cu avansuri nominale de 12–13% y/y și câștiguri reale semnificative de 4–5% y/y. Industria hârtiei a înregistrat, de asemenea, ritmuri solide, +14, 4% nominal și +6, 0% în termeni reali. În schimb, sectoare precum construcțiile, IT-ul și HoReCa au avut majorări sub inflație, ceea ce a erodat puterea de cumpărare a angajaților din aceste domenii.
La nivel agregat, în ultimii cinci ani salariile reale au înregistrat creșteri moderate, mai vizibile în 2023 și 2024, iar comparativ cu 2019 salariile reale sunt cu aproximativ 15% mai mari. Privite în euro, creșterile sunt mai consistente: salariile sunt cu 67% peste nivelul din 2019. Totuși, aprecierea monedei locale a stimulat cererea pentru bunuri și servicii importate, inclusiv turismul, modificând modelul de consum.
Un aspect notabil este salariul din serviciile financiare, care a consemnat cea mai mare creștere anuală, +28, 5% nominal, ducând media netă la 7.340 lei și un avans real de +19, 1%. Aici dinamica salarială contrastează puternic cu sectoarele afectate de stagnare sau pierdere de putere de cumpărare.
Aceste cifre scot în evidență tensiunea dintre politici fiscale, evoluțiile din piața energetică și deciziile legate de salariile publice. Ele ilustrează cât de mult depinde bunăstarea reală de combinația dintre creșterea nominală a veniturilor și evoluția prețurilor la nivel macro. Exemple concrete din text: salariul mediu net de 5.517 lei în iulie, inflația de 7, 68% y/y și majorările semnificative din industria transporturilor (12–13% nominal) sau din serviciile financiare (+28, 5% nominal). Modul în care se vor recalibra politicile fiscale și salariale în fața acestor presiuni ar putea determina evoluția puterii de cumpărare în anii următori.
Vă interesează cum vă vor afecta direct aceste tendințe salariul personal sau planurile de cheltuieli pentru anul viitor?
Fii primul care comentează