O relatare despre cercetare, oameni și alimentație, desfășurată la Institutul Weizmann din Rehovot, Israel: cercetătorii au urmărit variațiile glicemiei și schimbările microbiomului intestinal pentru a înțelege de ce aceeași masă poate avea efecte complet diferite de la o persoană la alta. Pornind de la abordarea tradițională care clasifică alimentele după indicele glicemic, echipa condusă de Eran Segal și Eran Elinav a adus date la o scară mult mai largă și concluzii surprinzătoare care pot schimba felul în care privim dieta.
Cercetarea a inclus aproximativ 1.000 de participanți care au completat fișe medicale detaliate și au fost monitorizați intens timp de o săptămână. Subiecții au purtat un glucometru implantat sub piele pentru măsurători continue ale glicemiei, o brățară pentru monitorizarea somnului și a activității fizice și au înregistrat tot ce au mâncat, precum și starea de spirit, într-o aplicație special concepută. Unele mese au fost standardizate pentru toți, altele alese individual, dar toate au fost cântărite și notate cu minuțiozitate. În plus, fiecare persoană a trimis o probă de scaun pentru analiza compoziției bacteriene intestinale, acea amprentă microbiană unică, dar nu fixă.
Concluzia principală a fost limpede: răspunsul glicemic la același aliment variază considerabil între indivizi. Aceasta contrazice ideea simplistă că alimente precum pâinea albă ar produce întotdeauna o creștere rapidă a glicemiei, iar altele, precum orezul integral, ar fi în mod invariabil mai blânde. Studii anterioare fuseseră realizate pe grupuri mici de circa zece persoane; acum, cu date de la o mie, variabilitatea individuală devine evidentă și semnificativă.
Corelația dintre microbiom și răspunsul glicemic a permis cercetătorilor să dezvolte un algoritm capabil să prevadă cum va răspunde glicemia unei persoane la diferite alimente, folosind informații din probele fecale. Algoritmul a fost validat practic: într-un studiu mai mic pe 25 de persoane, participanții au primit două diete diferite, etichetate intern drept „potrivite” sau „nepotrivite” pentru ei, fiecare urmată timp de o săptămână, fără a știi care este care. Rezultatele glicemice s-au aliniat cu predicțiile algoritmului, iar microbiomul voluntarilor s-a schimbat în doar câteva zile. Modificările constatate după dieta considerată „potrivită” au evoluat spre o compoziție microbiană considerată mai favorabilă, sugerând că nu doar putem personaliza dieta, ci și influența modul în care organismul reacționează la alimente.
Detalii din experiența practică arată cât de subiectiv este răspunsul alimentar. Dr. Saleyha Ahsan, participantă la proiect, a observat că unele alimente considerate problematice de mulți i-au menținut glicemia stabilă: avocado, croissant, iaurt cu granola, banană cu nuci, omletă, ciocolată, înghețată și chiar cola. În schimb, pentru ea, strugurii, cerealele cu lapte, pizza, pastele, supa de roșii, un sandwich cu pui pe pâine integrală, sucul de portocale și sushi au generat reacții glicemice mai mari. O altă participantă, Leila, de aceeași vârstă și același sex, care a consumat simultan aceleași mese, a avut reacții opuse la multe dintre aceleași preparate, inclusiv la pizza, paste și croissant. Aceste exemple evidențiază că etichetele generale de „bun” sau „rău” aplicate alimentelor pot fi înșelătoare.
Pe durata unei scurte perioade în care a urmat doar alimente considerate „potrivite” pentru ea, dr. Saleyha a trimis probe de scaun la câteva zile și a observat modificări în microbiom. Unele dintre schimbări au fost asociate cu o compoziție microbiană mai favorabilă, confirmând observațiile din studiile echipei, deși testul a fost scurt și necontrolat. Alte informații importante: echipa intenționează ca, în viitor, astfel de evaluări să devină disponibile pe scară largă, prin trimiterea probelor de scaun prin poștă și primirea unui plan alimentar personalizat care să indice alimentele care provoacă creșteri nesănătoase ale glicemiei și cele care o mențin stabilă. Totodată, cercetătorii subliniază că recomandările trebuie integrate într-o dietă echilibrată; identificarea unor alimente „bune” pentru glicemie nu înseamnă că pot înlocui un regim diversificat.
Echipa continuă să investigheze efectele pe termen lung ale dietelor personalizate asupra microbiomului. Se pare că, pe măsură ce compoziția microbiană se adaptează, planurile alimentare s-ar putea ajusta sau relaxa, iar aceste schimbări pot apărea în zile sau săptămâni. Rămân neclare rolurile exacte ale anumitor grupuri bacteriene, dar direcția este evidentă: alimentația personalizată, ghidată de microbiom, are potențialul să transforme recomandările nutriționale de la formule generice la soluții adaptate fiecărui individ.
Institutul Weizmann, studiul celor 1.000 de participanți, algoritmul bazat pe microbiom și exemplul practic al dietei testate pe 25 de persoane demonstrează că răspunsul glicemic este personal și modificabil. Putem folosi probe de scaun și monitorizare continuă pentru a primi recomandări individuale, iar în timp microbiomul se poate adapta, deschizând drumul către planuri alimentare dinamice. Te-ai încumeta să trimiți o probă de scaun pentru a afla ce alimente ți se potrivesc?
Fii primul care comentează