Tabăra de creație Asfalt Talcioc aduce în Piața Ocska din cartierul Mehala artiști din diverse discipline care au transformat tarabele de vechituri în ateliere de artă pentru ediția de anul acesta a ROD Festival. Tema proiectului pornește de la istoria locului și de la amintirile oamenilor, explorând, între altele, nostalgia perioadei comuniste și modul în care comunitatea trăiește prezentul pieței.
Piața de vechituri s-a transformat pentru câteva zile în atelier, cantină și cinematograf în aer liber. Artiștii au stat la tarabe, au discutat, poate s-au certat pe idei, apoi au creat fiecare după inspirație. Florin Iepan, directorul ROD Festival, povestește că mediul este imprevizibil: o instalație montată azi poate fi mutată mâine câțiva metri, iar această fluiditate face parte din farmecul locului. Șase tarabe au fost amenajate ca spații expoziționale, iar trecătorii pot vedea sculpturi, instalații, haine brodate și fotografii documentare ale oamenilor Pieței Ocska.
Nostalgia comunismului persistă în Mehala, deși Timișoara rămâne orașul Revoluției din 1989. Arta a devenit aici o formă de terapie pentru trecut: Ciprian Homorodean a montat o mini-expoziție intitulată Ceaușeria, o serie pop-art de busturi cu Ceaușescu expuse ca marfă la tarabă. Scopul este să arate că obiectele pot fi cumpărate, modificate, pictate sau sparte, orice gest care să slăbească încărcătura istorică. Tot la taraba sa se găsesc chei pentru tractoare și utilaje agricole din perioada comunistă, transformate în mici piese pictate în alb.
Artistul Ghenadie Popescu, venit din Republica Moldova, a realizat un scurtmetraj stop motion despre atmosfera Pieței Ocska. Filmul folosește simboluri neașteptate: două tancuri de jucărie, unul american din Kentucky și unul rusesc inscripționat Bate Fiara Fascistă, și o basculantă, toate puse în legătură cu temele actuale, de la tensiunile războiului din Ucraina la comentarii despre lideri internaționali. Producția a durat opt zile și aproximativ 5.000 de cadre, iar rezultatul este difuzat pe un televizor vechi cu tub catodic, ca într-un film retro. În același registru ludic și critic, Popescu a creat sculpturi acoperite cu mălai, inclusiv un coif inspirat de Coțofănești, simboluri realizate din elemente populare precum sticle vechi sau busturi mici acoperite cu mălai, un material cu rezonanță culturală în Moldova și România.
Designerul Dinu Bodiciu, recunoscut pentru colaborări internaționale, a brodat cămăși în omagiu pentru o fostă vânzătoare a pieței, doamna Neli, care a decedat acum patru ani. Piesele vechi, găsite în tarabă, au primit inscripții cu numele Neli și Dinu pentru a păstra memoria locului. Bodiciu a adus și cămăși cumpărate din Ocska sau din piața Flavia pe care le păstrează de peste 25 de ani; prezența sa aici a fost o oportunitate de a arăta cealaltă față a comerțului, din perspectiva unui cumpărător care devine creator. El apreciază libertatea de organizare din piață, absența regulilor stricte oferind un cadru propice pentru experiment.
Programul de weekend include portrete realizate de caricaturistul Radu Clețiu, o expoziție cu obiecte de artă realizate de refugiați ucraineni și expoziții fotografice semnate de Diana Bilec, Andreea Eva Herczeg și Khristina Litvinenko, fotografă de origine ucraineană. Imaginile surprind chipuri, gesturi și ritmul pieței. Duminica viitoare, una dintre tarabe va găzdui piesa de teatru Conul Leonida de față cu Tic-Toc-ul, pusă în scenă de actorii teatrului Auăleu, Christine Cizmaș și Ionuț Pârvulescu. În această lună are loc și o rezidență literară cu Costi Rogozanu, Goran Mrakici și Mădălina Aldescu.
Proiectul Asfalt Talcioc este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național și de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte.
Piesa Conul Leonida de față cu Tic-Toc-ul urmează să fie jucată la una dintre tarabe, iar Dinu Bodiciu a brodat peste 20 de cămăși, unele păstrate de peste 25 de ani, pentru a conserva memoria doamnei Neli. Expozițiile fotografice includ lucrări semnate de Diana Bilec, Andreea Eva Herczeg și Khristina Litvinenko, iar proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea Administrației Fondului Cultural Național și a Municipiului Timișoara. Cum poate arta expusă între conserve, chei de tractoare și televizoare cu tub ajuta la reconectarea unei comunități cu propria istorie?
Fii primul care comentează