Italia și Germania sunt țările discutate aici: ancheta Eureka relevă modul în care clanuri calabreze folosesc restaurante, baruri și gelaterii ca fronturi pentru activități ilegale. Ancheta corelează tradiția HoReCa, atât venerată în peninsulă, cât și exploatată în străinătate, cu tehnici moderne de spălare a banilor ale ’ndrangheta.
Deși mesele aranjate și gelato au făcut istorie în Italia, nu toate localurile au scopuri culinare. În multe situații, locuri aparent normale ascund trafice și mecanisme financiare menite să igienizeze fonduri provenite din activități ilegale. Anchete repetate au demonstrat, de-a lungul timpului, că sectorul HoReCa a fost încet-încet infiltrat de grupări criminale; procesul Eureka confirmă acest lucru din nou, după ce 81 de persoane au ajuns în fața judecății în Calabria. Surprinzător este că unii membri ai ’ndrangheta au decis să colaboreze cu justiția, oferind informații despre „arcanul” din bucătării: facturi fictive, declarații false despre încasări și localuri folosite pentru întâlniri clandestine de afaceri. Nu chiar meniul tipic al unei pizzerii.
Germania apare des în acest tablou. Clanurile din San Luca ar fi utilizat restaurante și gelaterii peste granițe pentru a justifica fluxuri financiare și pentru a investi banii astfel „spălați”. La urma urmei, un local HoReCa oferă o acoperire ideală: clienți, bonuri fiscale, încasări, toate pot fi modelate pentru a masca originea reală a banilor. Ancheta semnalează și o schimbare a priorităților organizației: în locul pizzo-ului tradițional, mai profitabil și mai riscant, traficul de droguri a căpătat greutate, generând câștiguri mult mai mari, după cum a menționat procurorul Diego Capece Minutolo. Aceasta reflectă o adaptare pragmatică a grupărilor către piețele cele mai profitabile, nu neapărat o inspirație din bucătăria locală.
Procesul Eureka urmează a primi o sentință definitivă la sfârșitul lunii septembrie. Procurorii au solicitat cumulativ peste o mie de ani de detenție pentru cei 81 de inculpați, un număr menit să ilustreze amploarea acuzațiilor și durata investigațiilor. Rămâne de văzut în ce măsură vor fi validate declarațiile colaboratorilor și care vor fi efectele practice pentru rețelele care au operat între Italia și restul Europei.
Denominarea „Eureka” și cifra de 81 de persoane rămân repere exacte ale anchetei. Procesul exemplifică cum o industrie aparent benignă, HoReCa, poate servi atât la spălare de bani, cât și ca loc pentru întâlniri operaționale ale unei organizații criminale. Sentința de la finele lui septembrie, cererile procurorilor care totalizează peste o mie de ani de închisoare și rolul Germaniei ca destinație privilegiată pentru plasarea veniturilor sunt elemente esențiale. Ce măsuri crezi că ar trebui luate pentru a diminua riscul ca restaurantele legitime să fie exploatate în astfel de scheme?
Control mai strict al evidenței fiscale și audituri transfrontaliere; obligație de due diligence pentru investitori HoReCa, plus protecție reală pentru colaboratori.