Am purtat ochelari care afișează informații direct pe retină și i-am perceput ca pe o legătură între primele tentative de realitate augmentată și variantele actuale, de la Google Glass la prototipuri recente. Subiectul sunt Meta Ray-Ban Display Glasses, testate la demonstrațiile Meta, unde ingineri și designeri de la Essilor Luxottica au colaborat pentru a reimagina conceptul de ochelari inteligenți. Istoria wearable-urilor și tendința spre interfețe AI discrete oferă cadrul: nu e prima dată când se încearcă plasarea unui ecran în jurul feței, dar acum abordarea pare mult mai rafinată.
Experiența m-a surprins prin mixul de elemente familiare și inovații subtile. Rama, semnătura Ray-Ban creată în parteneriat cu Essilor Luxottica, e mai masivă decât ar prefera fanii ramelor subțiri, dar arată ca o pereche serioasă de ochelari, nu ca un prototip. Tehnologia din lentila stângă folosește un waveguide care proiectează imagini full-color fără a fi vizibil din exterior. Rezultatul: în afară de niște tije ușor mai groase, nimic nu trădează că pe fața ta rulează informații. În plus, există un band neural care preia intențiile din gesturi și le transmite ochelarilor, astfel încât poți controla totul cu mâna relaxată lângă tine sau în poală. Sună ca în viitor, dar gesturile sunt intuitive.
La utilizare, modelul cu lentile tranziționale și opțiuni de prescripție a venit cu inserții pentru dioptrii; Meta preia prescripția și adaptează lentila. Interfața afișează aplicații cunoscute: mesaje, hărți, WhatsApp, muzică. Am dat swipe la piese și am reglat volumul cu un pinch-and-twist, calitatea audio a fost surprinzător de bună pentru ochelari. Meta AI e integrat adânc: am identificat un tablou de Warhol și am cerut mai multe lucrări ale artistului; imagini color s-au afișat instant pe waveguide. Am chiar transformat rapid un reprezentant Meta într-o imagine pop-art, un mic exercițiu de editare în timp real care mi-a smuls un zâmbet.
Funcțiile practice contează cel mai mult: subtitrările în timp real sunt eficiente și pot traduce imediat, direct pe dispozitiv. În demo, am folosit subtitrarea pentru interlocutor; sistemul a comutat rapid atenția audio când m-am întors spre alt vorbitor. Microfoanele încorporate și procesarea locală fac identificarea sursei vocale să funcționeze foarte bine chiar într-o cameră aglomerată. Când nu folosești ecranul, un dublu-tap între degetul mijlociu și cel mare îl pune în repaus; la sosirea unui mesaj, ecranul se activează și afișează o previzualizare în marginea inferioară. Poți deschide mesajul cu un tap și răspunde vocal. Vor apărea curând alternative: o funcție de scris de mână e în pregătire, iar unul dintre executanți a tastat un mesaj pe genunchi, prima încercare a avut o eroare, a doua a ieșit bine. Probabil vom vedea mesaje scrise discret în situații neașteptate.
Navigarea și localizarea se simt naturale: am cerut restaurante din zonă și am primit carduri pe care le-am răsfoit prin swipe; harta de sus s-a ajustat la fiecare swipe, iar la alegerea unei locații a apărut o linie albastră arătând traseul în timp real, conform orientării mele. În apeluri video am putut vedea persoana de la celălalt capăt și, când am partajat ce vedeam, feed-ul meu a apărut lângă cel al interlocutorului, clar și la fel de natural ca într-un videochat obișnuit. Toate acestea s-au întâmplat fără ca cei din jur să vadă ce văd eu; Meta afirmă că scurgerile de lumină sunt limitate la 2% și există un LED frontal care semnalizează înregistrarea sau fotografia.
Bateria rămâne o chestiune nerezolvată complet: autonomia declarată e de șase ore, mai puțin decât cele opt ore ale generației Ray-Ban Meta Gen 2, dar carcasa oferă încă 24 de ore și se pliază plat când nu este folosită. Nu e dezastru, dar nici ideal pentru cine petrece mult timp departe de priză.
Alte observații: designul prioritizează discreția și ergonomia; integrarea cu Meta AI deschide scenarii utile, de la recunoaștere și afișare rapidă de informații la traduceri live și navigare contextuală, iar interacțiunile prin gesturi și voce devin tot mai rafinate. Nu toate problemele sunt rezolvate: autonomia, confortul pentru cei care preferă rame ultra-subțiri și unele corecții pentru recunoașterea scrisului de mână rămân puncte de lucru. Totuși, performanța generală m-a convins că aceasta e cea mai credibilă interpretare de până acum a ideii de ochelari care oferă informații la o privire.
Meta Ray-Ban Display Glasses costă 799 dolari și sunt disponibile din 30 septembrie, cu opțiuni de prescripție și lentile tranziționale. Funcțiile cheie testate includ muzică controlată prin gesturi, subtitrare în timp real și traducere pe dispozitiv, hărți interactive care urmăresc poziția utilizatorului și integrarea vizuală a apelurilor video. LED-ul semnalează înregistrarea, iar bandul neural oferă control natural prin gesturi. Bateria asigură în jur de șase ore, plus 24 de ore din carcasă.
Acest model îmi aduce aminte de momentele când smartphone-urile păreau imposibile ca idee, apoi au devenit omniprezente. Ray-Ban Display Glasses trasează mai mult direcții decât oferă soluția finală: îmbină designul tradițional cu o interfață discretă și un set util de funcții, subtitrare, traducere, navigare și apeluri, toate integrate cu Meta AI. Rămâne de văzut dacă publicul va accepta ideea de a purta un ecran la nivelul feței, dar pe hârtie și în demo, acesta pare cel mai coerent pachet de până acum. Crezi că ochelarii cu afișaj integrat pot înlocui smartphone-ul pentru activitățile zilnice?
Fii primul care comentează