Polițiștii din Iași cercetează o sesizare privind mai multe persoane din Republica Moldova care ar fi fost cazate într-un hotel din oraș și ar fi contactat telefonic alegători din R. Moldova pentru a-i încuraja să voteze la alegerile parlamentare. Cazul readuce în atenție practica campaniilor la distanță, tot mai răspândită pe măsură ce tehnologia facilitează mobilizarea alegătorilor din afara granițelor.
Conform Biroului de Presă al Poliției județului Iași, pe baza sesizării despre prezența unor cetățeni moldoveni în municipiul Iași, polițiștii au verificat un imobil din oraș, au identificat și legitimat persoanele și vor schimba informații cu autoritățile din Republica Moldova prin canale oficiale. Ancheta este în curs pentru clarificarea situației și măsurile legale necesare. Surse din anchetă afirmă că ar fi vorba despre 13 persoane cazate la hotel care ar fi desfășurat activități cu caracter electoral.
Datele publicate de G4Media arată că aceștia ar fi rezervat camere și o sală de conferințe până pe 26 septembrie și ar fi folosit laptopuri și căști pentru a contacta telefonic alegători din R. Moldova, îndemnându-i să voteze la alegerile parlamentare din 28 septembrie pentru Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon. După intervenția poliției din Iași, cele 13 persoane ar fi eliberat camerele și ar fi părăsit România.
Reacția din Chișinău a venit din partea PSRM, care a calificat informațiile drept o invenție ieftină. Carmena Lupei, purtătoarea de cuvânt a formațiunii, a spus pentru Ziarul de Gardă că afirmațiile legate de identificarea cetățenilor pe baza preferințelor politice trebuie confirmate oficial de organele competente și a descris relatarea ca fiind o invenție a unui regim aflat în agonie. ZdG reamintește totodată că în această perioadă astfel de activități sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt programate pentru 28 septembrie. Ancheta din Iași va stabili dacă au fost încălcate reguli privind campania electorală sau prevederi legate de activități desfășurate din străinătate, iar schimbul de informații cu autoritățile moldovene este prevăzut ca pas ulterior.
Detaliul referitor la cele 13 persoane și la utilizarea unei săli de conferințe până pe 26 septembrie sugerează un grad de organizare care ridică întrebări procedurale: cine a efectuat rezervările, cine a plătit pentru camere și sală, ce date au fost colectate și cum vor aborda autoritățile din ambele state posibile încălcări ale legislației electorale. Juriștii vor analiza prevederile naționale privind campania externă și cooperarea transfrontalieră a polițiilor, iar autoritățile de la Chișinău pot decide dacă solicită clarificări oficiale sau inițiază proceduri. Dincolo de aspectul juridic, rămâne întrebarea practică despre eficiența unor astfel de operațiuni: conexiunile telefonice, listele de contacte și logistica unui centru temporar de apeluri nu sunt metode foarte discrete, mai ales când există înregistrări ale rezervărilor și utilizării echipamentelor.
Informațiile despre 13 persoane, rezervarea până pe 26 septembrie și apelurile pentru vot pe 28 septembrie sunt elemente concrete care pot determina pași investigativi clari: verificarea tranzacțiilor, a rezervărilor la hotel, a datelor de pe laptopuri și a eventualelor comunicări transfrontaliere oficiale. Cazul exemplifică modul în care instrumentele moderne de comunicare pot fi folosite în campanii și cât de importantă este cooperarea între autorități pentru a lămuri situațiile care implică cetățeni din două state. Ce crezi despre verificările transfrontaliere în astfel de cazuri: sunt suficiente sau ar fi nevoie de un cadru de reglementare mai strict?
Verificările transfrontaliere sunt necesare; ar trebui urmărite tranzacțiile, rezervările și log-urile dispozitivelor pentru claritate și responsabilizare.