Judecătoarea Adriana Ispas de la Înalta Curte a admis, în principiu, recursul în casaţie formulat de Lucian Duţă și a stabilit suspendarea executării condamnării sale până la soluționarea recursului pe fond. Decizia îl privește pe fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, medicul Lucian Duţă, condamnat la 25 iulie 2022 la șase ani de închisoare de completul alcătuit din judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Nadia Gulutanu pentru o presupusă luare de mită, fapt care, la data pronunțării sentinței, era prescris.
Trebuie remarcat că admiterea în principiu a recursului în casaţie a fost însoțită de măsura suspendării executării pedepsei, ceea ce în practică înseamnă că Duţă va părăsi penitenciarul și va aștepta, în libertate, soluționarea definitivă a recursului în casaţie pe fond. Decizia judecătoarei Ispas intervine la mai bine de trei ani de la condamnarea inițială și scoate în evidență o problemă procedurală cu consecințe concrete: uneori persoanele condamnate rămân în detenție pe durata analizării căilor extraordinare de atac, pentru ca, în final, dacă acele căi sunt admise, să fie eliberate.
Sursa inițială descrie cazul ca pe o premieră, întrucât, până acum, practica era adesea de a menține persoana condamnată în penitenciar pe durata judecării recursului în casaţie, chiar dacă mai târziu recursul era admis și se dispunea achitarea sau eliberarea. Exemplul amintește situații anterioare, precum cele ale lui Robert Roșu sau Cristian Popescu Piedone, în care condamnați au rămas în detenție câteva luni până la soluția definitivă, pentru ca apoi să fie eliberați. Suspendarea executării pedepsei la admiterea în principiu a recursului în casaţie are, potrivit susținătorilor măsurii, rolul de a preveni tocmai acele cazuri în care persoane achitate definitiv ar sta inutil în închisoare luni întregi.
Apărarea lui Lucian Duţă este asigurată de avocatul Flavius Radu, din Baroul București. Măsura de suspendare a executării nu încheie drumul în justiție: recursul în casaţie urmează a fi judecat pe fond, iar instanța va pronunța o decizie definitivă în funcție de probe și argumentele părților.
Situația ridică problema unui principiu esențial al procedurii penale: echilibrul dintre eficiența combaterii faptelor sancționate de lege și respectul drepturilor fundamentale ale persoanelor condamnate. Căile extraordinare de atac, precum recursul în casaţie, sunt concepute pentru a remedia posibile erori judiciare sau încălcări procedurale, dar aplicarea lor pune întrebări practice legate de când și cum se poate suspenda executarea pedepselor pentru a evita privarea de libertate nejustificată. Cazul Duţă, numele judecătoarei care a pronunțat condamnarea inițială și numele avocatului apărării, data de 25 iulie 2022 și cuantumul pedepsei de șase ani reprezintă repere utile pentru cei interesați de mersul dosarului.
Hotărârea privind suspendarea executării ar putea constitui un precedent de practică judiciară în situații asemănătoare. Ce părere ai despre modul în care ar trebui puse în balanță drepturile persoanei condamnate și interesele statului în aplicarea hotărârilor definitive?
Fii primul care comentează