De la corectarea textelor până la sprijin pentru decizii de afaceri, oamenii apelează la ChatGPT în numeroase contexte, iar datele OpenAI analizate între mai 2024 și iunie 2025 ilustrează diversitatea acestor utilizări. Studiul monitorizează peste 1, 1 milioane de conversații și arată ce tipuri de solicitări au utilizatorii: ajutor la redactare, interogări asemănătoare cu cele ale unui motor de căutare sau suport pentru decizii la locul de muncă.
Sprijinul pentru scris rămâne dominant. În întregul eșantion, 28% din conversații includeau asistență pentru scriere, proporție care urcă la 42% în discuțiile etichetate ca fiind legate de muncă. Printre persoanele din management și business, mai mult de jumătate din conversațiile legate de job (52%) solicitau suport pentru scriere. Interesant este că nu toate cererile vizau texte generate complet de la zero: 10, 6% din conversații cereau editarea sau criticarea unui text existent, în timp ce doar 8% solicitau generarea de mesaje personale pornind de la un prompt. Traducerile reprezintă 4, 5%, iar ficțiunea doar 1, 4%.
Pe de altă parte, ChatGPT a început să fie folosit tot mai frecvent ca sursă de informații, aproape ca un motor de căutare conversațional. În iunie 2024, 14% din conversații erau etichetate ca „căutare de informații”, iar până în iunie 2025 ponderea a urcat la 24, 4%, depășind ușor solicitările legate de scris, care au scăzut față de anul anterior. Rămâne totuși o avertizare: modelele s-au îmbunătățit în a cita surse, dar problema confabulațiilor, adică inventarea de fapte, nu e complet rezolvată, astfel încât utilizarea lor ca sursă factuală cere prudență. La locul de muncă, însă, căutarea de informații rămâne mai puțin frecventă, doar 13, 5% din conversațiile profesionale sunt de acest tip, mult sub nivelul solicitărilor legate de scris.
Un alt rol în creștere pentru ChatGPT la serviciu este cel de consultant sau asistent pentru decizii. În conversațiile legate de muncă, 14, 9% au vizat „luarea deciziilor și rezolvarea problemelor”, plasând această categorie aproape de vârful activităților profesionale monitorizate de OpenAI, după „documentare și înregistrare a informațiilor”. Acest aspect apare în toate tipurile de ocupații analizate, sugerând că mulți angajați folosesc modelul ca pe un consilier sau asistent de cercetare, nu doar ca pe un instrument pentru îndeplinirea unor sarcini punctuale.
Alte utilizări din date au pondere mai redusă decât s-ar fi anticipat: creare sau recuperare multimedia 6%, programare 4, 2% (o parte dintre aceste cereri pot fi externalizate prin API), idei creative 3, 9%, calcule matematice 3%, reflecții personale și relații 1, 9% și jocuri/roleplay doar 0, 4%. Aceste procente conturează o hartă pragmatică a modului în care oamenii integrează asistența AI în activitățile lor zilnice, profesionale sau personale.
OpenAI arată astfel că modelele reale de utilizare diferă de hype: multe persoane caută ajutor pentru a scrie sau edita texte, iar folosirea ca motor de căutare conversațional și ca sfătuitor pentru decizii este în creștere. Persistă necesitatea verificării faptelor când informațiile sunt utilizate în contexte critice, iar diferențele între ocupații indică flexibilitatea instrumentului și capacitatea sa de a se adapta la nevoi variate. Te-a surprins vreun exemplu concret dintre cifrele prezentate?
da, scrie lumea la greu, dar tot prostii zic unii.