Raiduri aeriene în Gaza: victime civile și unități medicale afectate, inclusiv Spitalul Al-Shifa și Al-Awda

Veștile despre ultimele raiduri aeriene din Gaza vin acum din mai multe zone ale benzii, relatând despre cartiere rezidențiale, spitale și locații de distribuție a ajutoarelor umanitare. Istoria regiunii e plină de episoade în care populația civilă a plătit prețul conflictelor; acum relatările reiau impactul asupra familiilor, copiilor și serviciilor medicale locale.

Medicii de la Spitalul Al-Shifa, în partea vestică a orașului Gaza, au comunicat sosirea a opt persoane decedate, majoritatea femei și copii, iar aproximativ 40 de răniți primesc îngrijiri în această unitate. Printre zonele lovite s-a numărat o zonă rezidențială de lângă sediul Securității Generale, la nord-vest de oraș, evidențiind că distrugerile nu s-au limitat la fronturi sau la ținte strict militare. În cartierul Al-Daraj, în est, bombardamentele au distrus locuința familiei Masoud, ucigând două persoane minore. În sud, în Al-Sabra, au fost raportate încă patru victime, iar în centrul Fâșiei Gaza, Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Deir al-Balah a confirmat moartea a trei persoane în urma unui atac asupra unei locuințe dintr-o tabără de refugiați.

La Nuseirat, Spitalul Al-Awda a anunțat șapte decese și în jur de 20 de răniți după bombardarea unui punct de distribuție a ajutoarelor umanitare din zona Wadi Gaza. Autoritățile locale transmit că mai multe persoane sunt încă prinse sub dărâmături, iar echipele de salvare continuă operațiunile de căutare, cu resurse limitate și o presiune enormă asupra capacității de intervenție. Situația spitalelor rămâne critică; unitățile medicale din Gaza abia fac față numărului mare de răniți, cu personal epuizat și infrastructură afectată.

Aceste date și locuri, Spitalul Al-Shifa, Al-Daraj, Al-Sabra, Deir al-Balah, Nuseirat și Wadi Gaza, conturează o imagine fragmentată, dar coerentă: civili, inclusiv copii și femei, figurează printre victime, iar infrastructura medicală și punctele de distribuție a ajutoarelor sunt grav afectate. În astfel de circumstanțe, nu doar cifrele sunt relevante, ci și consecințele pe termen mediu: capacitatea spitalelor de a trata răniții, accesul la alimente și medicamente și posibilitatea echipelor de salvare de a opera în siguranță. Cum își pot reface rapid serviciile medicale resursele, în condițiile în care atacurile continuă și când punctele de distribuție a ajutoarelor devin ținte sau sunt afectate accidental? Ce măsuri pot susține protecția civililor și funcționarea clinicilor esențiale în asemenea condiții?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*