Un studiu recent arată că medicamentele pentru slăbit pot fi eficiente și la copii și adolescenți, iar dezbaterea privind cine ar trebui să aibă acces la ele e acum mai intensă ca niciodată, de la clinici specializate până la rețete private și întrebări legate de finanțarea publică. Istoria tratamentelor pentru controlul greutății a evoluat de la diete severe și exerciții la soluții farmacologice din ce în ce mai avansate, iar în ultimii ani agoniștii receptorilor GLP-1 au intrat în prim-plan, atât pentru adulți, cât și pentru tineri.
Analiza din JAMA Pediatrics a colectat date din 18 studii clinice, incluzând aproximativ 1.400 de copii și adolescenți cu vârste între 6 și 17 ani. Rezultatele indică faptul că aceste medicamente, cunoscute sub branduri precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro sau Zepbound, au determinat scăderi importante ale greutății la tinerii cu obezitate și au redus glicemia la cei cu diabet de tip 2, în comparație cu grupurile care au primit placebo. Mecanismul lor e simplu în teorie: mimează un hormon care diminuează apetitul, explicând parțial efectele observate.
Observațiile vin însă cu precizări. Copiii tratați au raportat efecte gastrointestinale, similare celor la adulți, greață, uneori vărsături, și cercetătorii avertizează că majoritatea studiilor au avut perioade de urmărire relativ scurte. Asta înseamnă că nu dispunem încă de o imagine completă privind efectele pe termen lung, în special asupra aspectelor sensibile la vârstă: creșterea, pubertatea, sănătatea osoasă sau dezvoltarea psihosocială. Autorii subliniază necesitatea unor cercetări mai îndelungate și reprezentative pentru populația pediatrică reală, pentru a stabili durata optimă a tratamentului și criteriile de utilizare.
Societăți medicale specializate, precum Societatea Internațională pentru Diabetul la Copii și Adolescenți, recomandă terapia cu GLP-1 doar pentru un subgrup restrâns de tineri cu obezitate severă sau cu diabet de tip 2. Specialistul Julian Hamilton-Shield atrage atenția asupra riscului prescrierilor private și al achizițiilor din surse nesigure, un pericol real, mai ales când e vorba de copii. Majoritatea studiilor s-au concentrat până acum pe adolescenți de 12 ani în sus, iar cercetările pentru copiii mai mici, inclusiv cei de 6 ani, sunt încă în curs. Din acest motiv mulți medici rămân precauți în privința prescripțiilor pentru copiii mici.
Există totuși opinii care susțin utilizarea în situații bine definite. Hamilton-Shield consideră justificat tratamentul cu GLP-1 pentru copii și adolescenți sever obezi care au și alte complicații legate de greutate, precum apneea obstructivă de somn, care le afectează semnificativ calitatea vieții. El subliniază că administrarea ar trebui făcută în clinici specializate, unde tratamentul farmacologic e însoțit de suport pentru sănătatea mentală, consiliere nutrițională și îngrijire dedicată, astfel încât pierderea în greutate să fie susținută și după încetarea tratamentului. Experiența la adulți arată că mulți recâștigă greutatea după oprirea medicamentului, ceea ce generează întrebări despre necesitatea unor terapii pe termen lung.
Contextul mai larg include îngrijorările la nivel global legate de creșterea incidenței obezității infantile. UNICEF estimează că aproape unul din zece copii la nivel mondial este obez, iar obezitatea timpurie crește riscul pentru boli cronice: diabet, hipertensiune, afecțiuni cardiace și hepatice. În plus, studiile sugerează că obezitatea severă în copilărie poate reduce speranța de viață. Unii experți, precum dr. Mohamad Maghnie de la Institutul Giannina Gaslini, văd în tratamentele GLP-1 o oportunitate de intervenție timpurie care ar putea îmbunătăți sănătatea metabolică a tinerilor, dar subliniază că prevenția rămâne esențială.
Rămân întrebări esențiale: cât de sigure sunt aceste medicamente pe termen lung pentru copii, care sunt costurile implicate și cât de severe pot fi efectele secundare în timp? Autorii recomandă utilizarea acestor medicamente ca instrument temporar sau ca punte către alte intervenții, dar recunosc că impactul asupra dezvoltării pe câțiva ani este încă necunoscut.
JAMA Pediatrics, Ozempic, Wegovy, Mounjaro și Zepbound apar frecvent în discuții, iar datele din analiza care a inclus 1.400 de tineri sugerează efecte reale asupra greutății și controlului glicemic. Studiile viitoare pentru copiii sub 12 ani și cercetările pe termen lung vor fi cruciale pentru a decide cine beneficiază cu adevărat și în ce condiții. Integrarea acestor tratamente într-un plan mai amplu de sănătate pentru copii, incluzând nutriție, susținere psihologică și monitorizare pe termen lung, rămâne o provocare practică și etică. Ce părere ai: acces limitat în clinici specializate sau disponibilitate mai largă?
Acces limitat, în clinici; prea multe necunoscute încă.