Alba Iulia a organizat sâmbătă o masă publică impresionantă în interiorul Şanţurilor Cetăţii Alba Carolina, unde 10.000 de persoane s-au aşezat la o masă construită din materiale reciclabile, iar inițiativa ar putea intra în Cartea Recordurilor ca cea mai lungă masă din lume realizată din astfel de materiale.
De la marile adunări populare ale secolului trecut până la flashmob-urile urbane actuale, oamenii au găsit mereu forme spectaculoase de a-şi manifesta legăturile. La Alba Iulia s-a realizat ceva la fel de vizibil: o masă de 2, 7 kilometri, amplasată în şanţurile fortificaţiei bastionare, construită din aproape 1.500 de europaleţi şi 2.700 de panouri doka, în jurul căreia au fost instalate 5, 4 kilometri de bănci şi scaune. Pe masa împodobită cu 10.000 de fire de flori au fost aşezate 10.000 de farfurii din ceramică reciclată, realizate special pentru eveniment. Organizatorii au pregătit în total cinci tone de mâncare şi 5.000 de litri de apă, iar pentru validarea recordului a fost anunţată prezenţa unui reprezentant Guinness World Records. În plus, manifestarea a inclus muzică live, ansambluri folclorice, spectacole de reenactment şi activităţi pentru copii; printre artişti s-au numărat The Motans şi Cristian Alexievici Band.
Inițiativa aparține unei tinere antreprenoare din Alba Iulia, Alexa Vîlcan, care mai organizase deja mese comunitare în locuri spectaculoase precum Munţii Retezat şi Peştera Meziad. Ea a declarat că Masa care Uneşte este un simbol al legăturilor dintre oameni şi al puterii comunităţii, o încercare de a lega tradiţia de prezent. Proiectul a implicat peste 40 de companii care au donat mâncare, băuturi, mobilă, farfurii, tacâmuri, flori şi detergenţi, iar peste 1.000 de persoane au muncit la organizare. Locurile pentru masa comunitară s-au ocupat rapid, iar aproape un sfert dintre participanţi au venit din alte judeţe sau din străinătate.
Detaliile logistice au fost remarcabile: pe lângă structura din europaleţi şi panouri, pe masă au fost aşezate mâncăruri şi platouri atent estimate. Organizatorii au menţionat 1.250 de platouri cu mezeluri, 10.000 de ouă, 10.000 de porţii de aripioare de pui şi 20.000 de deserturi. Farfuriile din ceramică reciclată au fost pregătite pentru fiecare dintre cei 10.000 de participanţi, iar totul a fost conceput ca un gest colectiv în jurul locului simbolic unde, în 1918, s-a înfăptuit Marea Unire.
Alba Iulia deţine deja două titluri Guinness: în 2009 a reunit aproape 9.800 de oameni la Marea Îmbrăţişare a Cetăţii Alba Carolina, iar în 2018 peste 4.800 de persoane au format cea mai mare hartă a unei ţări din oameni, pentru a marca Centenarul Marii Uniri. Judeţul a mai intrat în Cartea Recordurilor în 2009, la Roşia Montană, când localnicii au recreat o căutare tradiţională de aur cu şaitrocul. De această dată, iniţiativa privat-civică vine să completeze o istorie locală în care spaţiul public şi simbolurile naţionale sunt folosite pentru a mobiliza comunităţi.
Evenimentul a avut şi o componentă turistică şi de promovare a producătorilor locali. Organizatorii şi ghizii locali au spus că o astfel de manifestare poate creşte vizibilitatea oraşului pe harta turistică şi poate evidenţia produsele locale fără a transforma totul într-o promovare mediatică exagerată. După anunţul Guinness, în şanţuri au intrat şi persoanele care nu au prins loc la masa propriu-zisă, pentru a urmări spectacolele şi concertele pregătite.
Masa care Uneşte subliniază ideea că un gest simplu, a aşeza oamenii la aceeaşi masă, poate deveni un instrument de coeziune socială, o reclamă turistică şi, dacă este bine documentat, o performanţă internaţională. Organizatorii au îmbinat elemente de sustenabilitate (materiale reciclabile, farfurii din ceramică refolosite), tradiţie (locul istoric, ansambluri folclorice) şi logistică modernă (numeroşi sponsori, mii de voluntari) pentru a crea un spectacol colectiv.
Masa din Şanţurile Cetăţii Alba Carolina a mobilizat 10.000 de farfurii, cinci tone de mâncare şi multă energie comunitară. Este un exemplu concret despre cum proiectele locale pot atrage atenţie naţională şi pot reconecta oameni din comunităţi diferite fără tehnologie complicată. Crezi că astfel de iniţiative vor deveni tot mai frecvente în oraşele mari și mici din România?
Fii primul care comentează