Când mâncarea tip fast-food întâlnește hipocampul: un studiu de la UNC arată cum dietele cu multe grăsimi pot reconfigura rapid circuitele memoriei. Cercetarea, condusă de Juan Song și Taylor Landry la UNC School of Medicine și publicată în Neuron, examinează ce se petrece în centrul memoriei creierului atunci când organismul este expus la un regim alimentar de tip occidental, bogat în grăsimi saturate, precum burgeri și cartofi prăjiți.
Ideea că alimentația influențează creierul nu este nouă; din vremuri antice până la epidemiologii contemporani, legătura dintre ce mâncăm și cum gândim a trezit mereu interes. Totuși, studiul aduce un detaliu concret: un tip foarte precis de celule din hipocamp, numite interneuroni CCK, devin hiperactivi foarte rapid când creierul primește mai puțină glucoză. Cercetătorii au pus șoareci pe o dietă bogată în grăsimi și au observat că în doar patru zile acești interneuroni și-au schimbat activitatea, ceea ce a perturbat procesele memoriei înainte de orice creștere în greutate sau semne de diabet. Așadar, efectele apar aproape imediat, nu doar după luni sau ani de obiceiuri alimentare nesănătoase.
Un alt element esențial descoperit este rolul proteinei PKM2, care reglează modul în care celulele își folosesc energia. Alterarea utilizării glucozei, o disponibilitate mai mică de glucoză pentru celule, pare să declanșeze hiperactivitatea interneuronilor CCK. Această stare tulbură ritmurile cerebrale care susțin memoria și, pe termen lung, ar putea mări vulnerabilitatea la afecțiuni neurodegenerative precum demența sau boala Alzheimer. Nu este doar o teorie; studiul arată că restabilirea nivelurilor de glucoză în creier a redus hiperactivitatea neuronală și a remediat problemele de memorie la șoareci. Asta sugerează că efectele sunt, cel puțin parțial, reversibile dacă intervențiile sunt făcute la timp.
Cercetătorii au testat și abordări simple: schimbări dietetice și strategii de post intermitent. Perioadele de post după o dietă bogată în grăsimi au normalizat activitatea interneuronilor CCK și au îmbunătățit funcția memoriei la modelele animale. Pe lângă soluțiile nutriționale, sunt avute în vedere și intervenții farmacologice care să vizeze mecanismele moleculare implicate, precum modul în care PKM2 reglează metabolismul energetic neuronal. Urmează studii care să verifice dacă aceste rezultate pot fi translatate în terapii pentru oameni și ce tipare alimentare pot stabiliza mai bine glucoza la nivel cerebral.
Studiul pune în lumină sensibilitatea circuitelor memoriei la schimbările metabolice induse de dietă și subliniază importanța intervențiilor timpurii pentru protejarea sănătății cognitive. Este o legătură între nutriție și neuroștiință: dacă intervenim rapid, fie prin dietă, fie prin tratamente specifice, teoretic putem reduce riscul unor tulburări cognitive asociate obezității și problemelor metabolice. Rămâne de stabilit cum se aplică aceste strategii la oameni și ce modele alimentare ar oferi cele mai bune efecte protectoare.
Studiul menționează nume concrete: Juan Song și Taylor Landry de la UNC și jurnalul Neuron, iar datele esențiale includ observarea schimbărilor neuronale în doar patru zile pe o dietă bogată în grăsimi și rolul proteinei PKM2 în metabolismul energetic neuronal. Aceste rezultate deschid discuții practice despre ce înseamnă a mânca „occidental” și despre cum mici modificări în obiceiurile zilnice sau în ritmurile alimentare pot avea efecte notabile asupra memoriei. Gândiți-vă la ce ați mâncat în ultima săptămână: credeți că alegerile voastre alimentare au putut deja să vă influențeze modul în care vă amintiți lucruri?
Fii primul care comentează