Sorin Grindeanu a prezentat la 11 septembrie un proiect de plan pentru redresarea economică a României, care urmărește o creștere anuală a economiei de 3% în câțiva ani, reducerea deficitului comercial de bunuri sub 8% din PIB (în prezent 9, 5%) și generarea a 120.000 de locuri de muncă, majoritatea în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Propunerea include garanții de stat, credite fiscale pentru firme care investesc în proiecte noi, în special în segmente high-tech, și subvenții pentru tinerii angajați.
În istorie, principalele partide din România au alternat politici de austeritate cu măsuri de stimulare economică; în prezent PSD vine cu această variantă, pe fondul unor pachete promovate anterior de premierul Ilie Bolojan. Planul este conceput ca un echilibru după cele două pachete de austeritate și, totodată, ca un instrument politic intern pentru susținerea candidaturii lui Grindeanu la conducerea PSD. Documentul este la nivel de schiță și urmează a fi detaliat; până acum nu a fost discutat cu partenerii din coaliție, conform Cursdeguvernare.ro.
Grindeanu afirmă că măsurile nu vor pune presiune pe bugetul de stat, deoarece nu implică cheltuieli publice directe; ele ar urma să se autofinanțeze sau să fie acoperite din fonduri europene. Gama de instrumente propuse este diversă și organizată în trei piloni principali.
Primul pilon prevede credite fiscale pentru investiții noi și pentru zone defavorizate, plus garanții de stat pentru IMM-uri, cu prioritate pentru sectoarele cu valoare adăugată mare. Scopul este atragerea de investiții private acolo unde generează mai multă valoare și locuri de muncă calificate, nu doar posturi temporare.
Al doilea pilon pune accent pe tehnologie: un credit fiscal special de 50% pentru investițiile în centre de date, inteligență artificială, hardware și software critic; o super-deductibilitate de până la 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare; un credit fiscal de 30% pentru R&D și inovație și acces la credite pentru inovație la costuri reduse. În esență, se caută stimularea ecosistemului tech prin facilități fiscale semnificative.
Al treilea pilon propune, din fonduri europene, un bonus de stabilitate pentru tinerii NEET (nici la muncă, nici la studii): 1.000 lei pe lună în primele 12 luni de angajare și 1.250 lei pe lună în al doilea an. Măsura urmărește reducerea șomajului în rândul tinerilor și integrarea lor pe piața muncii, urmând să fie finanțată din resurse europene, nu din bugetul curent.
Pe lângă cei trei piloni, miniștrii PSD au propus măsuri sectoriale. Alexandru Rogobete, ministrul sănătății, propune extinderea producției de biosimilare și a capacităților pentru molecule relevante la nivel național, precum și dezvoltarea fabricilor pentru materiale sanitare. Obiectivul este reducerea dependenței de importuri în domeniul medical și stimularea producției locale.
Bogdan Ivan, ministrul energiei, a venit cu două propuneri importante. Prima vizează acordarea de acces prioritar, la prețuri rezonabile, la gazul produs în România pentru companiile cu consum intens de energie, cum ar fi producătorii de îngrășăminte sau unitățile de piroliză. Mecanismul urmează a fi clarificat, având în vedere implicațiile asupra concurenței, dar oficialii estimează că ar putea reduce deficitul comercial cu cel puțin 1 miliard de euro. În contextul acestei măsuri, compania de stat Romgaz ar urma să preia Azomureș pentru a asigura inputuri accesibile pentru fermierii locali.
A doua propunere a ministrului energiei vizează crearea unor instrumente financiare și a unor fonduri pentru investiții strategice în producția de energie: nucleară, hidraulică și pe bază de gaz natural. Finanțarea ar urma să provină din fonduri europene precum Fondul de Modernizare sau alte instrumente internaționale, combinând resurse publice și europene pentru proiecte majore de infrastructură energetică.
Planul PSD conține, pe hârtie, obiective clare: creștere economică de 3% pe an, reducerea deficitului comercial și crearea a 120.000 de locuri de muncă, precum și stimularea R&D și a sectoarelor tehnologice. Rămâne de văzut cum vor fi detaliate mecanismele de finanțare, criteriile de eligibilitate pentru credite și garanții și cum vor fi negociate aceste propuneri în cadrul coaliției guvernamentale. De asemenea, impactul asupra concurenței, în special în cazul accesului preferențial la resurse energetice, va necesita o analiză atentă.
Planul menționează nume concrete: Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Alexandru Rogobete, Bogdan Ivan, companii precum Romgaz și Azomureș, sume și praguri precum reducerea deficitului sub 8% din PIB, 120.000 de locuri de muncă create și bonusurile de 1.000/1.250 lei pentru tineri. Propunerile din zona tehnologică includ deduceri fiscale de până la 200% și credite fiscale de 50% pentru anumite investiții. Stabilirea acestor cifre oferă puncte clare pentru discuțiile politice și tehnice ce urmează.
Privind din perspectivă practică, există câteva aspecte importante pentru persoane și companii: cine va beneficia efectiv de creditele fiscale, cum se va monitoriza respectarea criteriilor de valoare adăugată, cum vor fi accesate fondurile europene și ce efect real vor avea prețurile preferențiale la gaz asupra fermierilor și industriei. De asemenea, fuziunea sau preluarea Azomureș de către Romgaz ridică întrebări privind competiția și eficiența operațională; estimările invocate (reducere a deficitului cu 1 miliard de euro) necesită o analiză detaliată din partea economiștilor și practicienilor.
Sorin Grindeanu a propus un plan structurat pe trei piloni și măsuri sectoriale concrete. Care dintre aceste măsuri crezi că ar avea cel mai rapid efect asupra economiei sau asupra locurilor de muncă din zona ta?
Of, parcă am citit asta şi m-a apucat un nod în gât… cândva lucram într-o fabrică mică, tot speram la ceva ce ne-ar fi scos din mocirlă, promisiuni au tot fost, dar pe noi ne-au ocolit mereu. ideea cu locuri de muncă calificate suna bine, dar știu prea bine că multe firme vor vinde “valoare adăugată” pe hârtie și apoi pleacă cu banii când toți ne obișnuim cu speranța. cred că 120.000 sună frumos la televizor, dar pe stradă rămâne aceeasi tristețe: tineri plecați, mame care mai ţin casa cu pensii mici, meserii care dispar. bonusurile pentru NEET ar ajuta pe termen scurt, da’ cine le învață să rămână aici peste 2-3 ani când salariile private sunt mizerabile? am văzut planuri cu tehnologii, centre date, deductibilități— sună a viitor, dar tot mi-e frică că o să fie doar cifre scrise frumos, fără oameni în spate. și mai e chestia cu gazul, cu Romgaz și Azomureș… înainte am avut industrie, fabrici care dădeau un rost orașelor mici; acum tot cautăm soluții “europene” și uităm că munca de-acasă nu plătește facturile pentru toți. mi-e dor de vremuri când un job te ținea pe loc, când nu trebuia să pleci ca să supraviețuiești. probabil sunt nostalgic şi poate prea pesimist, dar când aud “plan” îmi tremură inima.
da, pare ok pe hârtie dar treaba e ca tot timpul statul promite stimulente si iese o birocrație monstru care mănâncă timpul firmelor mici si banii europeni ajung sa fie complicati de accesat vezi programele anterioare care au mers greu sau deloc eu unul sper la partea cu credit fiscal pt centre de date ca aduce joburi bine plătite repede dar trebuie clar criterii si controale sa nu fie doar shimbă flockuri pe hartie si da ar fi bine ca bonusurile pentru tineri sa vină concomitent cu niște stagii reale la companii nu doar 1000 lei sa stea cineva pe foaie fara experiență