Jack Thorne devine președintele Writers’ Guild of Great Britain și solicită protejarea drepturilor de autor

Jack Thorne, dramaturg și scenarist britanic cunoscut pentru Adolescence, His Dark Materials, Help, This Is England ’90 și Harry Potter and the Cursed Child, a fost ales președinte al Writers’ Guild of Great Britain și își preia imediat atribuțiile. Anunțul vine din partea sindicatului care reprezintă scriitorii profesioniști din televiziune, film, teatru, audio, carte, comedie, poezie, animație și jocuri video și care, de-a lungul istoriei sale, i-a avut președinți pe nume precum Olivia Hetreed, David Edgar sau JB Priestley.

Schimbările de conducere în sindicatele culturale nu sunt o noutate: de la luptele pentru drepturi de autor din secolul XX până la protestele pentru finanțare culturală, a existat mereu o legătură strânsă între contextul social și modul în care se negociază munca creativă. Acum, în contextul revoluției digitale și al dezbaterilor despre inteligența artificială, rolul WGGB capătă o importanță sporită. Sindicatul acționează ca avocat colectiv al membrilor săi, negociind salarii și condiții mai bune și militând pentru protecția drepturilor de autor în fața noilor tehnologii. În aceeași structură sunt cuprinși atât autori consacrați, cât și talente aflate la început de drum, menținând o dinamică între experiență și prospețime creativă.

Jack Thorne a declarat că este onorat și că a trecut de la a admira organizația din exterior la a o apăra din interior. El a avertizat că momentul este dificil: piața de comenzi este mai conservatoare, iar amenințările la adresa drepturilor de autor vin atât din mediul comercial, cât și din proiecte care încearcă să folosească creațiile oamenilor pentru a antrena „mașini”. Thorne folosește o imagine din copilărie, amintind că a mers la marșuri cu părinții și că sloganul unității rămâne relevant: împreună, spune el, se pot înfrunta aceste provocări. Referirea la succesoarea Sandi Toksvig, figură publică importantă, vine cu umor discret, Thorne spune că e „mărimea 13” și că nu poate să o egaleze, dar promite să dea tot ce poate.

Sandi Toksvig, care a condus WGGB în ultimii șase ani, a făcut un bilanț succint al mandatului său: o pandemie globală, apariția problemelor legate de inteligența artificială, efectele Brexit, o criză a costurilor de trai, revenirea unor forțe politice de extremă dreaptă și reduceri severe în finanțarea culturii. Din această perspectivă, munca sindicatului a fost una concretă, pe teren, abordând probleme care au pus în pericol meseriile și veniturile scriitorilor. Toksvig și-a exprimat recunoștința față de activiștii din sindicat și a subliniat importanța esențială a uniunilor în protejarea drepturilor lucrătorilor culturali. Ea i-a transmis lui Thorne urări de succes și încredere că va continua această muncă.

Schimbarea de gardă are implicații practice: negocierea contractelor de televiziune și film, apărarea drepturilor de autor în fața platformelor digitale și a algoritmilor, precum și susținerea creatorilor aflați la început de carieră. WGGB rămâne un actor esențial în adaptarea regulamentelor și practicilor la realitățile tehnologice actuale, dar și în menținerea standardelor privind remunerarea și condițiile de muncă. Nume din istoria sindicatului, precum Maureen Duffy sau David Nobbs, amintesc că asemenea schimbări de conducere au precedente, un fir continuu între literatură, teatru și activism sindical.

Jack Thorne preia un rol cu responsabilități clare: să negocieze, să protejeze drepturi și să mobilizeze membrii în fața unor amenințări concrete, cum ar fi utilizarea creațiilor în proiecte automatizate și tendința de a restrânge varietatea în comenzi. Cu Emma Reeves ca președinte al consiliului, o autoare activă care împărtășește preocupările practice, echipa de conducere pare orientată spre apărare și acțiune. Tonul declarațiilor transmite urgență, dar și convingerea că solidaritatea din interiorul sindicatului va face diferența.

Schimbarea președinției la WGGB între două persoane foarte vizibile, Sandi Toksvig și Jack Thorne, reflectă tensiunea dintre expunerea mediatică și necesitatea apărării muncii creative. Totodată, reamintește că protecția drepturilor de autor nu este doar o chestiune legală tehnică, ci afectează direct mijloacele de trai ale scriitorilor, scenariștilor și dramaturgilor. Lupta pentru condiții mai bune include negocieri comerciale, campanii politice și formare pentru membrii noi, toate sub presiunea schimbărilor tehnologice.

Jack Thorne preia președinția WGGB într-un moment marcat de provocări majore, iar Sandi Toksvig pleacă după șase ani cu un bilanț ce include rezistență în fața unor crize multiple. Ce urmează depinde mult de capacitatea sindicatului de a combina presiunea publică, negocierile tehnice și mobilizarea membrilor pentru a păstra drepturile de autor intacte. Creșterea influenței tehnologiei în procesul creativ va impune discuții concrete despre cine deține creațiile și cum sunt folosite.

Titlurile menționate, Adolescence, His Dark Materials, Help, This Is England ’90 și Harry Potter and the Cursed Child, ilustrează diversitatea muncii lui Jack Thorne și modul în care dramaturgia și scenaristica traversează medii diferite, de la seriale la piese de teatru de mare vizibilitate. Istoricul președinților WGGB, inclusiv figuri precum JB Priestley, adaugă greutate instituțională schimbării recente. Cum va influența aceasta viitoarele negocieri privind drepturile de autor, plata pentru streaming și utilizarea creațiilor în inteligența artificială rămâne întrebarea centrală pentru membrii sindicatului și industria creativă.

Ce măsuri concrete ar trebui să adopte WGGB pentru a proteja drepturile scriitorilor în fața utilizării creațiilor lor de către algoritmi și platforme digitale?

2 Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*